Privind în ansamblu datele studiilor recente, se poate concluziona că țara noastră stă mai bine la educație profesională, decât la studii superioare, după cum relevă o analiză a organizației nonguvernamentale BookLand.
Doar 16% din populația țării a absolvit o facultate.
Țările nordice depașesc 50%, media europeană fiind de 35%.
Mai exact: 44% dintre români au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40% nivel scazut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16% au nivel superior, conform Institutului Național de Statistică.
“Ne încăpățânăm să fim primii de la coada Europei, deși nu avem niciun argument în legătură cu această „strategie” dăunătoare stării de bine a individului și a nației, situației economice și percepției României în lume. „Vina” e dată pe faptul că mai mult de jumătate din populația țării traiește în mediul rural, că nu avem infrastructură modernă, că multe meserii necalificate sunt mai bine plătite, că economia nu e suficient dezvoltată și că nu prea avem noi, ca nație, apetența pentru învățat”, se arată într-un comunicat de presă al BookLand, remis cotidianului național “România liberă”.
În plus, la ora actuală numai 26% dintre tinerii de 24-35 ani urmează o formă de învățământ terțiar după finalizarea liceului (facultate sau școală profesională superioară), mai arată sursa citată.
Potrivit analizei, cu 74% neinteresați de educație nu facem altceva decât să stagnăm sau chiar să involuăm, îngroșând rândurile celor care se pregătesc de exod sperând, total neinformați, la o viață mai bună în afara țării, prestând muncă de jos.
PIB de 5 ori mai mic pentru Educație decât în timpul regimului comunist
Puțin peste 2% din PIB s-a alocat Educației și anul acesta (față de media Europei de 5%).
Înainte de Revoluție, media anilor „ceaușiști” era de 10%, se mai menționează în aceeași analiză.
Mai mult, conform unui studiu realizat recent de IRES, 86% dintre români consideră că actualii elevi sunt mai slab pregătiți decât cei de dinainte de 1989.
Iar studiile recente confirmă această percepție.
Azi, gradul de alfabetizare pentru elevii români cu vârsta între 6 și 14 ani este scăzut: 42% se plasează în zona „nefuncțional”, 47% în zona „minim funcțional” și doar 11% în zona „funcțional”.
“Însă trebuie să înțelegem că nu putem avea o educație echitabilă fără profesori bine plătiți, iar 92% dintre cadrele didactice asta consideră. Dacă în Norvegia – la ora actuală cea mai bine cotată țară europeană la capitolul Educație – salariul mediu al unui dascăl e de 3.300 euro, în România media este de 3 ori mai mică. Avem aproape 200.000 de cadre didactice care predau celor 3.4 milioane de elevi și studenți. Ca urmare a grevei din mai 2023, în urma căreia li s-au majorat cu 25% salariile, doar 55% dintre profesori câștigă peste 1.200 euro lunar. Debutanții primesc ușor peste 600 euro”, se mai arată în comunicat.
Ce impact ar putea avea o educație solidă în țara noastră
Germania nu este întâmplător numită „motorul” Europei.
Aici, 50% dintre adulții activi profesional azi au urmat o formă de învățământ profesional și tehnic (Vocational Education & Training).
Practic, unul din doi germani are o specializare tehnică.
De ce educația românească este pe ultimul loc în Europa
O spun mulți angajatori: absolvenții ultimilor ani sunt posesori de diplome, nu de competențe reale.
Rezultatele dezastruoase la testele PISA pe care an de an le primesc elevii români ne arată că sistemul educațional românesc este departe de a crea profesioniști care să aibă performanță economică pe termen lung.
Rata tinerilor de 15-24 ani fără loc de muncă și care nici nu urmează vreo formă de educație / instruire (rata NEET) continuă să fie ridicată, România poziționându-se la loc „fruntaș” cu valoarea de 17,5% în 2022 (comparativ cu media UE de 11% si cu țintă de 9% în 2030).
Un sondaj realizat vara aceasta de Școala9 în rândul adolescenților arată că aceștia își doresc, în primul rând, școli renovate și echipate corespunzător, precum și cadre didactice mai implicate, care să folosească metode de predare noi și interactive, cu mai mult accent pe partea practică, nu doar teoretică.
În plus, și-ar dori să-și aleagă ei materiile și să aibă multe opțiuni extracurriculare ancorate la nevoile prezentului.
Evident, școli fără bullying, fără presiune pe note și cu mai mult respect reciproc.
România are cei mai mulți tineri de 18-24 de ani din UE care renunță la educație, cu o rată de peste 15% comparativ cu media europeană de 10%.
Ne apropiem vertiginos de momentul în care doar 2 din 10 tineri români vor mai fi studenți (față de 4 din 10 europeni).
În ultimul deceniu numărul de studenți s-a înjumaătățit.
Practic azi avem 450.000 de studenți, cei mai mulți urmând Afaceri, Administrație, Drept, Inginerie, Industrie Prelucratoare și Construcții.
Crește constant ponderea celor care pleacă la studii în afara țării (acum 5%).
Marea problema este că aproape 4 din 10 studenți români consideră că studiile superioare nu-i pregătesc pentru a avea succes la locul de muncă.
Aceștia sunt cei care aleg să părăsească țara și, din păcate, cei care o fac sunt și cei mai bine pregătiți absolvenți.
Realitatea este că exportăm tineri educați și importăm forță de muncă necalificată, mai relevă analiza.
Exista, totuși, și vești bune!
Ultimul raport al Organizatiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) înregistrează o bilă albă pentru România și anume că învățământul vocațional și tehnic este mai popular la noi decât în alte state membre OCDE.
Respectiv, 32% dintre elevii din România cu vârsta între 15 și 19 ani sunt înscriși în învățământul secundar superior din filiera profesională (tehnologic, vocațional, profesional), spre deosebire de 24%, media înregistrată la nivelul statelor OCDE.
Asta si deoarece programele vocaționale beneficiază de o finanțare ceva mai crescută, inclusiv din partea mediului economic, comparativ cu învățământul liceal generalist.
Iar aproape jumătate (47%) dintre tinerii de 25-34 de ani au obtinut o calificare în învățământul vocațional sau profesional, media la nivel OCDE fiind mult mai mică (26%).
În plus, raportul „Education at a Glance 2023” arată că doar 5,1% dintre acești tineri care au terminat un liceu vocațional sau o postliceală au rămas neangajați, dovedind astfel rata bună de absorbție pe piața muncii a celor calificați profesional.
De menționat că învățământul profesional în sistem dual a fost înființat în Germania și a pătruns în România pe vremea Regelui Carol.
Pus în aplicare și în perioada socialistă, când se potrivea foarte bine nevoii de expansiune industrială din România, învățământul în sistem dual a început să fie neglijat începând cu anul 1995, școlile trecând de la ministere și companii la primării.
Introdus in Legea Educației în 2016, învățământul dual (nivel 3 de calificare) asigură o rută alternativă de educatie prin parteneriatul dintre agentul economic, unitatea școlară, autoritatea locală și elev (/tutorele acestuia), pregătirea teoretică și practica desfășurându-se pe baza unui contract de muncă încheiat între agentul economic și elev.
Această formă de învățământ este potrivită pentru tinerii cu vârsta de până în 26 de ani care au absolvit clasa a VIII-a.
De menționat că în primul an de studiu în învățământul dual se face 80% teorie + 20% pratica, în anul doi, 40% teorie + 60% pratică, în anul trei, 25% teorie + 75% practică.
Urmare a celor 2.000 de ore de practică pe care elevul le face în cei 3 ani, agentul economic își amortizează investiția în formarea acestuia încă din primii 2 ani.
Nu numai că își formează angajații ideali, pregătiți atât teoretic, cât și practic, integrându-i gradual în companie și valorile acesteia, însă, agentul economic beneficiază și de facilități fiscale prin care își deduce din venitul impozabil cheltuielile cu organizarea și desfășurarea cursurilor teoretice și practice, precum și cheltuielile cu mijloacele fixe.
După examenul de certificare, elevii se pot angaja direct la operatorul economic care s-a ocupat de formarea profesională a acestora sau pot opta pentru un alt angajator.
De precizat că, din punct de vedere retentie, jumătate dintre absolvenții certificați au rămas angajați în companiile cu care au semnat contractul de muncă în clasa a IX-a.
Cele mai bune școli duale înregistrează o rată de retenție de peste 70%.
La nivel național, 240 de școli au clase de învățământ dual, iar 780 de școli au clase de învățământ profesional.
Citește și:
Universitățile românești, din nou de rușine în ierarhia mondială
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
