Premierul croat Andrej Plenkovic a declarat că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 29 decembrie. Președintele în exercițiu Zoran Milanovic va candida pentru al doilea mandat, scrie Reuters.
Astfel, după ce data alegerilor a fost stabilită, Milanovic se pregătește pentru o nouă campanie electorală, în încercarea de a-și păstra funcția de președinte al Croației.
Zoran Milanovic este un politician croat, cunoscut pentru stilul său direct și pentru abordările adesea neconvenționale. Născut în 1966 la Zagreb, Milanovic a fost Prim-ministru al Croației între 2011 și 2016 și este, în prezent, președintele țării, funcție pe care o ocupă din 2020.
Pe parcursul carierei sale politice, Milanovic a fost un susținător al integrării Croației în Uniunea Europeană și al consolidării relațiilor internaționale ale țării, dar și al reformelor interne, în special în domeniul economic.
Stilul său adesea controversat și declarațiile uneori directe l-au transformat într-o figură polarizantă pe scena politică croată, dar și un lider respectat pe plan internațional. De asemenea, Milanovic este cunoscut pentru susținerea drepturilor omului și pentru promovarea valorilor democratice.
Croația este o republică parlamentară situată în sud-estul Europei, cu un sistem politic bazat pe separația puterilor între executiv, legislativ și judiciar.
Din punct de vedere politic, Croația a parcurs un drum semnificativ de la independența obținută în 1991, în urma destrămării Iugoslaviei, până la statutul actual de membru al Uniunii Europene și al NATO.
Structura politică a țării este dominată de două mari partide: Partidul Social Democrat (SDP) și Uniunea Democrată Croată (HDZ), care alternează la guvernare.
Partidul HDZ, de centru-dreapta, a avut un rol important în procesul de integrare a Croației în Uniunea Europeană, în timp ce SDP a promovat politici mai progresiste și orientate către reforme sociale.
Sistemul parlamentar croat include un parlament bicameral, cu Camera Reprezentanților și Senatul, iar legislația este caracterizată printr-o abordare pragmatică, având în vedere integrarea în structuri internaționale, precum Uniunea Europeană.
De asemenea, politica croată este influențată de contextul regional și global. Croația menține relații strânse cu țările vecine, în special cu Slovenia și Serbia, dar și cu partenerii internaționali din cadrul NATO și UE. Problemele interne, cum ar fi corupția, piața muncii și migrarea, continuă să fie subiecte sensibile, care influențează dinamica politică a țării.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
