Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo s-au confruntat într-un tur de scrutin tensionat care va defini viitorul Republicii Moldova
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, cu turul final programat pe 3 noiembrie 2024, a reprezintat o decizie crucială pentru viitorul țării. Cu Maia Sandu, președintele în exercițiu, și Alexandr Stoianoglo, fostul procuror general, în rolurile principale, aceste alegeri au adus în fața alegătorilor o alegere între două viziuni politice opuse: apropierea de Uniunea Europeană și valorile occidentale sau reorientarea către Rusia și păstrarea neutralității în politica externă. Decizia pe care au luat-o cetățenii moldoveni va influența nu doar viitorul țării lor, ci și echilibrul geopolitic al întregii regiuni.
Maia Sandu a obținut un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, învingându-l pe contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale desfășurate pe 3 noiembrie 2024.Deși în interiorul țării Stoianoglo a avut un ușor avantaj, voturile masive din diaspora au înclinat balanța în favoarea Maiei Sandu, care a obținut 55,41% din totalul voturilor, față de 44,59% pentru Stoianoglo.
Președintele României, Klaus Iohannis, a felicitat-o pe Maia Sandu pentru victoria obținută, subliniind că poporul român este alături de cetățenii Republicii Moldova în această reușită, care ancorează ireversibil destinul țării în familia europeană.
Premierul României, Marcel Ciolacu, a salutat rezultatul alegerilor, considerându-l o dovadă clară a faptului că moldovenii și-au apărat democrația și au reconfirmat încrederea deplină în viitorul lor european.
La nivel internațional, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a felicitat-o pe Maia Sandu pentru rezultatul obținut, evidențiind că cetățenii Republicii Moldova au demonstrat un angajament puternic față de valorile democratice și de integrarea europeană.
În contextul alegerilor, au existat acuzații de interferență externă. Președinta Maia Sandu a denunțat un amestec fără precedent din partea unor forțe externe în procesul electoral, menționând eforturi de destabilizare a situației din Republica Moldova.
Victoria Maiei Sandu și rezultatul referendumului pro-UE reflectă dorința majorității cetățenilor Republicii Moldova de a continua parcursul european al țării, în pofida provocărilor și influențelor externe.
Contextul Geopolitic al Alegerilor
Situată între Ucraina și Uniunea Europeană, Republica Moldova a devenit un teren de confruntare între influențele occidentale și cele rusești. După independența obținută în 1991, Moldova a trecut prin perioade de instabilitate politică și economică, rămânând o țară profund divizată. Pe de o parte, electoratul pro-european sprijină integrarea în UE și valorile democrației occidentale, iar pe de altă parte, electoratul pro-rus își dorește o apropiere față de Moscova și o menținere a statutului de neutralitate. Aceste alegeri reprezintă un nou punct de cotitură pentru Chișinău și determină direcția geopolitică a țării într-o perioadă marcată de tensiuni și incertitudini regionale.
Profilul Candidaților: Trecut, Controverse și Obiective Politice
Maia Sandu: Reforma și Integrarea Europeană
Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, a intrat în politică după o carieră în domeniul economic, cu studii la Universitatea Harvard și experiență la Banca Mondială. A fondat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în 2016, poziționându-se ca o susținătoare fermă a integrării europene și a reformelor anticorupție. În 2020, Sandu a câștigat președinția, fiind prima femeie din istoria Moldovei în această funcție. Mandatul său a fost concentrat pe lupta împotriva corupției și pe îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Europeană, dar progresul a fost limitat, fiind întâmpinat de o rezistență semnificativă în sistemul judiciar și de provocări economice majore.
Controversele recente au vizat organizarea simultană a unui referendum pentru integrarea în UE, o decizie interpretată de unii critici drept o încercare de a-și consolida sprijinul în rândul electoratului pro-european. Deși a fost lăudată pentru angajamentul său față de valorile democratice, Sandu a fost criticată pentru ritmul lent al reformelor și pentru dificultățile economice cu care se confruntă țara. În primul tur al alegerilor, ea a obținut 42,49% din voturi, un rezultat care o poziționează ca favorită în turul al doilea, dar care necesită o mobilizare puternică a electoratului pentru o victorie sigură.
Alexandr Stoianoglo: Orientarea Pro-Rusă
Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și reprezentant al minorității găgăuze din Moldova, vine dintr-o carieră juridică lungă și influentă. Născut în 1967 în Găgăuzia, o regiune autonomă cu o populație majoritar pro-rusă, Stoianoglo și-a făcut un nume în domeniul justiției. Între 2019 și 2021, a ocupat funcția de procuror general, dar mandatul său s-a încheiat abrupt odată cu arestarea sa sub acuzații de corupție și abuz de putere. Suspendarea și demiterea sa au dus la un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde instanța a constatat că drepturile sale procesuale au fost încălcate, ceea ce i-a adus susținerea unei părți a populației.
Candidatura sa este susținută de Partidul Socialiștilor, o formațiune pro-rusă care pledează pentru neutralitate și pentru relații mai strânse cu Moscova. Sprijinul său vine în special din partea electoratului pro-rus și a celor nemulțumiți de actuala guvernare. În primul tur, Stoianoglo a obținut 25,9% din voturi, un rezultat ce îl plasează pe locul al doilea, dar care ar putea deveni o amenințare pentru Sandu dacă va atrage electoratul din celelalte tabere.
Principalele Mize Electorale
Reforma Justiției și Combaterea Corupției
Combaterea corupției este una dintre cele mai mari provocări ale Republicii Moldova, o țară care a trecut prin multiple scandaluri de corupție la nivel înalt, cel mai notoriu fiind cazul „miliardului furat”. Maia Sandu și-a axat mandatul pe reformarea justiției și eliminarea corupției, dar a fost criticată pentru progresele lente. De cealaltă parte, Alexandr Stoianoglo, cu un trecut controversat în sistemul judiciar, a promis „restabilirea ordinii și a echității” și își atrage susținători care consideră că actualul guvern nu a reușit să îmbunătățească semnificativ situația.
Orientarea Externă: Integrarea Europeană sau Apropierea de Rusia
Tema orientării externe a fost centrală în aceste alegeri. Maia Sandu reprezintă o direcție clară pro-europeană, dorind să consolideze relațiile cu UE și să asigure sprijinul financiar și economic necesar pentru modernizarea țării. În acest sens, referendumul simultan cu alegerile poate oferi un mandat popular pentru integrarea europeană.
În contrast, Stoianoglo militează pentru neutralitate și apropiere de Rusia, o poziție atractivă pentru alegătorii care privesc cu scepticism angajamentele internaționale ale țării. Partidele pro-ruse subliniază că Moldova ar beneficia de pe urma unei relații favorabile cu Rusia, mai ales în contextul crizelor energetice care au afectat economia locală.
Criza Energetică și Securitatea Economică
Moldova este vulnerabilă în fața crizei energetice, fiind puternic dependentă de gazul rusesc. Gestionarea aprovizionării energetice a devenit o problemă majoră în ultimele luni, în special odată cu creșterea prețurilor și a incertitudinii privind securitatea energetică. Sandu a propus diversificarea surselor de energie și investiții în energia regenerabilă, în timp ce Stoianoglo a pledat pentru acorduri directe cu Rusia, garantând stabilitatea aprovizionării energetice, dar menținând Moldova dependentă de Moscova.
Șansele și provocările candidaților în turul al doilea
Rezultatele primului tur au sugerat o favorabilitate pentru Maia Sandu, însă victoria ei nu a fost garantată, având nevoie de o mobilizare importantă a electoratului pro-european și de sprijinul votanților indeciși. De cealaltă parte, Alexandr Stoianoglo a avut o șansă reală de a câștiga prin atragerea electoratul pro-rus și pe cei dezamăgiți de regimul Maia Sandu, care își doresc o schimbare.
Turul al doilea a constat în capacitatea fiecărui candidat de a atrage sprijin din partea votanților care au susținut alte opțiuni în primul tur și a celor nehotărâți. Sandu este susținută în special de tinerii pro-europeni și de diaspora, care au avut un rol decisiv în victoria sa din 2020. Stoianoglo se bazează pe alegătorii mai conservatori și pro-ruși, dar și pe cei care privesc cu scepticism ritmul reformelor promise de Sandu.
PESTE 2,7 MILIOANE DE MOLDOVENI AU FOST CHEMAȚI LA URNE, ÎN MIJLOCUL UNOR INCIDENTE ȘI TENSIUNI LEGATE DE INFLUENȚA EXTERNĂ ȘI DE SITUAȚIA SENSIBILĂ DIN TRANSNISTRIA
Tensiuni în Transnistria: Un potențial front de conflict
Una dintre cele mai discutate teme în jurul acestor alegeri a fost situația regiunii separatiste Transnistria, o fâșie de teritoriu cu administrație pro-rusă. Analiștii au avertizat că, în eventualitatea unui guvern pro-rus la Chișinău, regiunea ar putea deveni un alt punct de presiune în războiul dintre Rusia și Ucraina. Oficialii de la Chișinău au menționat provocările venite din partea Transnistriei, care ar putea afecta integritatea și stabilitatea țării. În ziua alegerilor, circulația a fost temporar blocată în Transnistria din cauza unei alarme legate de o cutie suspectă, accentuând îngrijorările legate de securitate.
Mobilizarea masivă în diaspora și incidentele raportate
Secțiile de votare din străinătate au înregistrat un aflux considerabil de votanți. La Consulatul Republicii Moldova din Istanbul, alegătorii au stat ore întregi la coadă pentru a vota, în timp ce unii observatori locali și experți, precum Eugen Muravschi de la WatchDog, au sesizat suspiciuni de posibile fraude și „elemente nefirești” legate de transportarea organizată a votanților.
În Londra și la alte secții din diaspora, moldovenii au așteptat ore în șir pentru a vota, o situație care, conform relatărilor de la fața locului, a fost întâmpinată cu răbdare și determinare. Cele mai impresionante prezențe au fost raportate în Marea Britanie, la Northampton, unde s-au prezentat la vot cei mai în vârstă alegători: o femeie de 82 de ani și un bărbat de 89 de ani.
În Rusia, moldovenii au așteptat până la trei ore la coadă pentru a vota, conform relatărilor RIA Novosti. „Stăm în picioare de trei ore. Sunt puține secții de votare deschise, iar oamenii stau în frig și s-ar putea să nu apuce toți să voteze,” a declarat un cetățean moldovean. Atmosfera din preajma secțiilor de votare a fost însă calmă, oamenii așteptând și încercând să rămână binedispuși, cu momente de cântec și dans pe melodii în limbile română și rusă.
Mobilizare și incidente raportate la nivel național
În total, Misiunea de Observare Promo-LEX a înregistrat până la ora 14:00 un număr de 544 posibile încălcări electorale, dintre care 316 au fost confirmate. Cele mai multe incidente raportate au fost legate de transportarea organizată a votanților către secțiile de votare, un fenomen care a generat îngrijorări privind influențele externe asupra rezultatului alegerilor.
Comisia Electorală Centrală (CEC) și alte autorități au încurajat cetățenii să sesizeze autoritățile în caz de suspiciuni privind încălcări ale legii. Potrivit unui apel al CEC, transportarea organizată a alegătorilor în scopul influențării votului este sancționabilă cu amenzi mari și interdicții privind activitățile de transport pentru persoanele implicate. Agenția Servicii Publice a raportat, de asemenea, că a emis 251 de acte de identitate provizorii pentru cetățenii care doreau să voteze, demonstrând interesul ridicat pentru acest scrutin.
Reacții internaționale și apeluri pentru un proces electoral corect
Alegerile din Republica Moldova au fost intens monitorizate la nivel internațional, având în vedere importanța strategică a țării. Uniunea Europeană și Statele Unite și-au exprimat sprijinul pentru un proces electoral corect, subliniind importanța respectării standardelor democratice. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat înainte de scrutin: „Republica Moldova este un partener important pentru Uniunea Europeană. Susținem eforturile poporului moldovean de a-și decide viitorul în mod democratic și transparent.” De asemenea, Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a transmis că Statele Unite sprijină aspirațiile democratice ale cetățenilor Republicii Moldova.
Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a emis un comunicat în care sublinia importanța menținerii relațiilor bilaterale strânse cu Republica Moldova, indiferent de rezultatul alegerilor. Totuși, o posibilă victorie a lui Alexandr Stoianoglo este privită de mulți ca o oportunitate pentru Rusia de a-și întări influența în Moldova și în regiune, mai ales în contextul tensiunilor crescute cu Occidentul.
Perspective post-electorale
Rezultatul final al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova va avea implicații profunde asupra viitorului politic și economic al țării. Dacă Maia Sandu va fi realeasă, aceasta ar însemna continuarea parcursului pro-european al țării și eforturi reînnoite pentru reformele democratice și anticorupție. Totuși, provocările nu vor lipsi, în special având în vedere opoziția puternică din partea segmentului pro-rus al populației și a forțelor politice de la Chișinău.
În cazul unei victorii a lui Alexandr Stoianoglo, Moldova ar putea vedea o reorientare semnificativă spre Est și o distanțare de structurile europene, o mișcare care ar putea adânci și mai mult diviziunile interne și ar putea tensiona relațiile cu țările UE și NATO. Analiștii consideră că un asemenea rezultat ar putea duce la o intensificare a sprijinului Moscovei pentru Transnistria, transformând regiunea într-un nou punct de presiune într-o zonă deja instabilă.
Concluzie
Alegerile de ieri din Republica Moldova au fost mult mai mult decât un simplu exercițiu democratic. În joc s-au aflat direcția strategică a țării, stabilitatea internă și viitorul parcurs de apropiere de Uniunea Europeană sau, dimpotrivă, o revenire la sfera de influență a Rusiei. Rezultatul scrutinului reflectă nu doar opțiunile politice ale cetățenilor moldoveni, ci și diviziunile profunde din societate și provocările cu care se confruntă o țară situată între Est și Vest, între trecut și viitor.
Moldova se află la o răscruce. Cetățenii au avut ocazia să aleagă ce drum își doresc pentru următorii ani, iar decizia lor va avea implicații de anvergură pentru întreaga regiune. Rămâne de văzut dacă această alegere va permite Moldovei să își consolideze poziția ca stat european sau dacă țara va reveni sub influența unei puteri care caută să își restabilească dominația în regiune
