Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat ratingul de credit al României pentru datoria guvernamentală pe termen lung și scurt în valută la nivelul BBB-/A3, cu perspectivă stabilă, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor.
Această decizie se bazează pe nivelul moderat al datoriei externe și guvernamentale, precum și pe perspectivele pozitive de creștere economică, începând din 2025.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a subliniat importanța continuării reformelor și eficientizării cheltuielilor publice pentru a reduce presiunile bugetare.
„Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice şi să implementăm soluţii durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului”, a declarat acesta.
În analiza sa, S&P a evidențiat reziliența pieței muncii din România, subliniind că rata șomajului rămâne aproape de minimele istorice.
Agenția consideră că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene și Procedura de Deficit Excesiv vor continua să sprijine reformele economice și politice ale autorităților române.
”Principalii factori care ar putea conduce la îmbunãtãţirea ratingului de ţarã sau a perspectivei sunt reducerea substanţialã a deficitului fiscal şi înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodatã, scãderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunãtãţirea structurii datoriei şi reducerea puternicã a deficitelor externe pot reprezenta alţi factori pozitivi pentru ratingul de credit al României. Principalul factor care ar putea conduce la înrãutãţirea ratingului de ţarã sau a perspectivei este reprezentat de creşterea deficitelor guvernamentale peste proiecţiile actuale ale agenţiei pe termen mediu, ceea ce ar conduce şi la creşterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. Totodatã, S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacã ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflaţia ridicatã sau deficitele substanţiale de cont curent, care ar putea duce la o corecţie macroeconomicã, respectiv o creştere economicã mai scãzutã”, notează Ministerul Finanţelor.
