Invitații celei de a treia conferințe din seria „Tinerii și monarhia” de la Ploiești au fost Adrian Cioroianu, istoric, prof. univ. dr. la Universitatea din București, și Andrei Cătălin Galiță, consilier superior al CNSAS.
Aceasta s-a ținut joi, 18 aprilie, în Sala Marea Unire a Palatului Culturii, sub egida Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024.
Tema aleasă pentru această conferință a fost una generoasă, „Regele Carol I și întemeierea statului român modern”, ce permite mereu o dezbatere foarte amplă.
Tinerii prezenți la eveniment au fost dornici să afle de la cei doi invitați speciali informații valoroase și interesante despre istoria statului român modern.
S-au pus în discuție contextul european și mondial în care Carol I a ajuns la conducerea României, evoluția țării sub conducerea sa, strategia din războaiele în care țara a fost implicată în timpul domniei lui, iar elevii prezenți în număr mare au arătat interes ridicat pentru acestea și multe alte aspecte istorice pe care le-au aflat, fascinați.
Inițiatorul acestui proiect, „ Tinerii și Monarhia”, din cadrul Ploiești 2024- Capitala Tineretului, viceprimarul orașului gazdă al manifestării, Daniel Nicodim, a adresat distinsului oaspete, Adrian Cioroianu, întrebări despre necesitatea aducerii la 1866 a unui domn străin pe tronul tânărului stat România, dar și despre episodul celebru al „Republicii de la Ploiești.”
Foto credit@ Mihail Oprescu, 18 aprilie 2024
Răspunsul a fost unul pe măsură:
„ Aș vrea să vă mulțumesc, domnule viceprimar, că sunteți aici. Contează foarte mult ca cei care conduc și în politică, și în administrație, să fie interesați de istoria noastră pentru că oferă multe învățăminte, până la urmă, și permiteți-mi, domnule viceprimar, să le spun celor de față că românii nu sunt ușor de condus. Asta este și bine și rău. Românii nu sunt ușor de condus. Românii lăsați în libertate sunt…fiecare pentru interesele sale, ne coagulăm mai greu. Și cei care conduc în democrație nu au viață ușoară[…] A-i conduce pe români nu e o treabă ușoară. Nu suntem un popor disciplinat și poate că e mai bine că e așa. Până la urmă , lipsa asta de disciplină are și aspecte pozitive, și aspecte negative, nu vreau să spun că totul e rău”, a transmis istoricul Adrian Cioroianu.
Istorie contrafactuală: „ce s-ar fi petrecut dacă Franța Împăratului Napoleon al III-lea ar fi câștigat războiul cu Prusia?”
„ Republica de la Ploiești a fost un eveniment mai serios decât ne imaginăm noi[…] Totul pleacă de la războiul dintre Prusia și Franța. Nu era Germania, era Prusia. Războiul franco-prusac, 1870. Nimeni nu s-ar fi așteptat ca Prusia să câștige. Franța era cea a Împăratului Napoleon al III-lea, un conducător admirabil pentru noi. Dar, inevitabil, în România o bună parte din elita intelectuală ținea cu Franța și, să știți, că e o întrebare dacă Franța ar fi câștigat războiul. Adică,unii erau într-atât de entuziaști, erau și republicani, o bună parte din cei din generația pașoptistă erau republicani”, a continuat Adrian Cioroianu.
Generația pașoptistă a dat dovadă de înțelepciune și a ales să nu instaureze republica în România
„ Doar că republica nu avea nici o șansă la noi și aici ne întoarcem la prima parte a întrebării dumneavoastră: de ce totuși a fost nevoie de un prinț străin?
Ca să rămână Unirea, ca să dăinuie Unirea. Să știți că ceea ce noi spunem, dar, mai curând, nu prea spunem în manualele noastre, după înlăturarea lui Cuza, imediat s-a pornit o mișcare secesionistă în Moldova […] Dacă ar fi dăinuit criza asta, probabil s-ar fi găsit și în Țara Românească, la București, unii care să spună „ hai, domnle, că nu trebuie să stăm uniți cu moldovenii ăia că și așa nu vor să stea cu noi. Ce rost are să ne mai încurcăm?”
Abdicarea lui Cuza, forțată, într-adevăr forțată, a fost făcută nu de o gașcă de pe stradă, a fost făcută de elita politică din acel moment, bună, rea, dar era elita românească, din acel moment politic. Cam toate partidele, că era limpede că nu putem, nu aveam greutatea specifică necesară pentru ca acest proiect al Unirii să dăinuie decât sub un prinț străin”, a răspuns fostul minsitru de externe al României.
Foto credit @ Mihail Oprescu, 18 aprilie 2024
Declinul Imperiului Otoman a fost argument pentru Carol I să accepte tronul României
„ Și mai e un aspect. În mod evident, Imperiul Otoman era în declin. Noi știm astăzi că, în momentul când i s-a propus să vină pe tron, Carol I nu a fost prima noastră alegere. Prima noastră alegere a fost Filip de Flandra, la fel, foarte bine conectat în nobilimea europeană. Doar că acel Filip de Flandra a acceptat, după care familia i-a spus „ vezi că noi te dăm afară din familia noastră”[…] „ Tu vrei să devii supus al sultanului? Noi care, poate avem, arborele nostru duce până la cruciade și tu vrei să te duci într-o țară și să te supui sultanului? ”
Carol I, prinț german, dintr-o casă nobilă, dar fără ambiții, și fără avere, nobilă, dar cinstită, nu a avut rețineri. Dar el a avut niște discuții înainte de a accepta tronul. Și e limpede că s-a întâlnit cu persoane și din diplomația, și din politica germană, prusiană și mulți i-au spus că „ dacă te duci domn acolo ai o șansă din două să devii domnul unei țări independente”. Pentru că Turcia era în declin”, a concluzionat oaspetele conferinței, Adrian Cioroianu.
Aducerea lui Carol I la tron a eliminat instabilitatea succesiunii la domnie și a adus consecvență în mai multe domenii
„Proiectul acesta al prințului străin nu era neapărat o chestie de noutate, atunci, la momentul venirii lui Carol I. Ideea fusese avansată în lista de dorințe, în cadrul adunărilor ad-hoc, nu era un proiect nou, era din 1857. Rațiunile lui erau destul de simple. Elitele politice doreau să excludă ceea ce înseamnă și instabilitatea succesiunii la domnie, voiau să se stabilizeze acest lucru, evident se gândeau la un prinț străin dintr-o dinastie europeană pentru că țara avea nevoie de o conectare diplomatică la Europa Occidentală și, ducându-mă spre avantajul acesta al stabilității pe care-l aduce monarhia, mă gândesc la niște tronsoane foarte importante mai ales când e vorba de un stat în dezvoltare. Mă gândesc la apărare, la educație, la sănătate și chiar și la infrastructură. Acestea sunt niște zone pe care e bine să le ducem într-o zonă de decizie politică mai stabilă și cu mai multă predictibilitate, și cu acțiune politică pe termen mai lung”, a transmis și Andrei-Cătălin Galiță despre motivele care au stat la baza deciziei de a aduce un prinț străin la conducerea țării.
În finalul conferinței, Adrian Cioroianu a ținut să atragă atenția participanților asupra păcii, un concept fără prea mare valoare în timpuri globale liniștite, dar care capătă importanță tot mai mare în efervescența politică mondială din prezent.
Foto credit @Mihail Oprescu, 18 aprilie 2024
Evenimentul a fost organizat de Primăria Municipiului Ploiești, Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului Ploiești, în parteneriat cu reprezentanți și colaboratori ai Casei Regale a României, sub egida programului Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
