Cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, așa cum este definită Academia Română, se află într-o situație juridică delicată. În aprilie, când au avut loc alegerile, profesorul Victor Voicu a fost ales vicepreședinte al Academiei, deși, printr-o decizie definitivă a instanței supreme emisă la 12.03.2018, avea interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de trei ani. Cum hotărârea judecătorească a magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție este anterioară datei la care au avut loc alegerile la Academia Română, Victor Voicu s-ar afla în culpă. Pentru că, evident, știa de hotărârea emisă de ICCJ în dosarul 31/2/2014, dar cu toate acestea nu a renunțat la candidatura pentru funcția de vicepreședinte al Academiei Române. Ba, mai mult, a acceptat și învestirea. Contactat de „România liberă,“ profesorul Voicu susține că interdicția de a mai ocupa o funcție publică nu i se aplică în cazul funcției de vicepreședinte al Academiei Române, deoarece forul academic are alt statut. La rândul său, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, susține că a aflat recent de această situație, iar în aceste condiții va solicita punctul de vedere al juriștilor instituției.
Contracte pentru firma soției
Acum general în rezervă, academicianul profesor doctor Victor Voicu a fost declarat incompatibil de ANI în decembrie 2013 pentru că, în fosta sa calitate de director al Centrului de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare din cadrul Ministerului Apărării, ar fi atribuit trei contracte de prestări firmei Biopharmacy&Pharmacol RES SA, deținută de soția sa, Marilena Jiquidi. Împotriva profesorului Voicu au fost atunci declanșate și procedurile de începere a urmăririi penale pentru conflict de interese. Respectivele contracte, așa cum a prezentat încă de atunci România liberă, au fost încheiate fără parcurgerea procedurilor legale de achiziţii publice, iar plăţile ar fi fost făcute fără documente justificative pentru două dintre cele trei contracte. Generalului academician i s-a reproșat și faptul că în perioada în care a condus Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare nu a înregistrat în contabilitatea instituției un deficit de bilanţ de circa 7.600.000 lei, dar și că a efectuat plăţi mai mari față de cele prevăzute în contracte către anumiți furnizori. Un control al Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor din MapN (DPICF) avea să descopere că profesorul Voicu îl angajase la Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare în funcția de contabil șef pe Cosmescu Dumitru, persoană ce ocupa în același timp și funcția de director economic la SC Biopharmacy & Pharmacol RES SA a soției.
Scandalul autorizațiilor
De numele academicianului Victor Voicu este legat și scandalul LaborMed Pharma SA, în care soția sa a deținut până în 2006 26% din părțile sociale. Specializată în producția de medicamente, această firmă ar fi fost favorizată de același Victor Voicu, care în acea perioadă era președintele Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM). Firma soției a primit atunci o treime din autorizațiile pentru producerea unor medicamente foarte căutate pe piață. Celelalte autorizații au fost împărțite altor 12 companii farmaceutice. Victor Voicu a fost nevoit să demisioneze apoi de la conducerea Agenției Naționale a Medicamentului. Datorită succesului, LaborMed Pharma SA a fost vândută unui grup de investiții pentru suma de 123 milioane de euro. Familia Victor Voicu – Marilena Jiquidi a încasat 30 de milioane de euro. În perioada interimatului din 2012 de la Cotroceni, Crin Antonescu l-a numit pe Voicu în funcția de consilier prezidențial.
Punct de vedere
Președintele Academiei Române, istoricul Aurel Pop, a evitat să ne ofere un răspuns tranșant față de situația juridică a vicepreședintelui Victor Voicu. „Nu am primit încă nici un document oficial la Academie. Voi solicita Departamentului Juridic să analizeze situația ce ați prezentat-o, dar vă rog să reveniți în septembrie pentru un răspuns clar”, ne-a declarat președintele Academiei Române.La rândul său, Victor Voicu susține că decizia înaltei Curți privind interzicerea ocupării unei funcții publice timp de trei ani nu i se poate aplica în cazul statutului de vicepreședinte al Academiei Române. „Trecând peste faptul că totul a plecat de la o mizerie despre care voi vorbi, dar nu acum, funcția de vicepreședinte al Academiei nu este similară cu cea a unui ales. Noi ne alegem între noi, nu suntem instituție publică”.