În acest moment, nava construită, la scară reală, după modelul celor medievale, zace pe uscat, la Galați, sub bătaia vântului și a ploii.
Povestea a început în anul 2004, când se împlineau 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, iar România a organizat “Anul lui Ștefan”. În acel context, unul dintre proiectele lansate a fost construirea, la scara 1 la 1, a unei nave cu pânze după modelul celor din flota Moldovei Mari. Pentru că, se știe, în vremea lui Ștefan cel Mare, Moldova controla gurile Dunării, cu tot cu brațul Chilia (acum în Ucraina) și avea ieșire la Marea Neagră, iar vase ale Moldovei navigau, zice-se, până în Marea Mediterană.
Astfel, câțiva entuziaști din Galați au lansat, în anul 2004, ideea construirii și lansării la apă a unei corăbii după modelul denumit, în documentele istorice, “pânzar moldovenesc”.
Consiliul Județean (CJ) Galați a alocat pentru acest proiect circa 300.000 de euro. Corabia a fost construită în numai patru luni de specialiști de la Institutul de Proiectări Navale Icepronav Galați, proiectul fiind inspirat de două machete expuse la Muzeul Marinei din Constanţa și care, la rândul lor, erau realizate după imagini medievale şi urmând descrieri ale unor cronicari.
Pânzarul moldovenesc a fost lansat la apă pe 4 iulie 2004, când a fost chiar sfințit de IPF Daniel, Patriarhul României, care în 2004 era mitropolit al Moldovei.
Ulterior, corabia a fost transferată în patrimoniul CJ Galați, care a pus-o pe uscat, pe o schelă aflată în zona de promenadă a falezei Dunării. În acea perioadă, corabia a fost lovită de o mașină de la salubritate care i-a făcut o gaură în bord. Nava a fost reparată, apoi a fost trecută în patrimoniul Centrului Cultural “Dunărea de Jos”.
De aici, nava a trecut în patrimoniul unui ONG, iar în acest moment ea este depozitată în incinta Șantierului Naval Damen din Galați, unde este protejată de acte de vandalism, dar se degradează sub bătaia vântului și a ploii.
Da, vasul lui Ștefan cel Mare este acum în incinta Șantierului Naval Galați, afară, la capătul docului umed, ne-au confirmat, duminică, surse apropiate companiei Damen. Potrivit acestora, compania privată olandeză a acceptat, ca un gest de curtoazie față de autoritățile județului Galați, să găzduiască nava, pentru a-i oferi protecție.
Dar nu se pune problema ca firma de construcții navale din Olanda să reconstruiască, pe bani proprii, și nava lui Ștefan cel Mare. „Am preferat să facem donații pentru spitalele din România, aproape 100.000 de euro”, ne-au explicat sursele citate.
Pe de altă parte, în urma semnalelor de alarmă trase, în ultimii ani, de presa locală din Galați, asupra navei de lemn a fost executată și o expertiză.
Potrivit site-ului www.faramogul.ro, unul dintre specialiștii consultați, dr. ing. Dan Drăgan, a confirmat, încă de acum doi ani, „un grad alarmant de deteriorare a navei, inclusiv lipsuri în echipamente și dotări”. Concluziile expertului arată că, în urma acestor distrugeri, prețul pânzarului a scăzut de la 300 000 de euro la 26600 de euro.
Raportul expertului Dan Drăgan avertiza acum doi ani că „în trei ani, se va produce dezmembrarea fizică a acestei epave, fără intervenția omului, numai datorită cauzelor naturale”. Cu alte cuvinte, cam într-un an de zile se va alege praful de cei 300.000 de euro deja alocați și se poate rata o șansă de valorificare inteligentă a istoriei României.
Lipsa de reacție a Ministerului Culturii ar putea fi suplinită prin intervenția unei organizații neguvernamentale, cum ar fi Liga Navală Română, iar dacă ar fi reconstruită, corabia moldovenească ar putea fi preluată, din incinta șantierului naval, de un muzeu din Galați.
Liga Navală Română a fost înființată în anul 1928 ca asociație culturală și patriotică și a fost obligată să-și înceteze activitatea în perioada regimului comunist, dar și-a reluat activitatea în anul 1990, redobândindu-și calitatea de persoană juridică. Dintre unitățile care ar putea prelua pânzarul moldovenesc, cea mai bună variantă ar fi aceea a unui Muzeu de Istorie, cum este cel din Galați, sau a unui Muzeu al Marinei, cum este cel din Constanța.
„Sfântul Ştefan cel Mare nu a fost numai apărătorul Moldovei, ci şi al întregii creştinătăţi. Aşa cum spunea în anul 1475, dacă Moldova va cădea, această poartă a creştinătăţii, toată creştinătatea va fi în primejdie”
Daniel,
Patriarhul României
“Moldova nu e de azi sau de ieri – e de veacuri. Suntem un stat cu istorie veche, bogată, medievală. Avem cu ce ne mândri, avem de unde învăţa”
Igor Dodon,
Președintele Republicii Moldova
INTREBARI ESENTIALE
Cât de protejată este, în acest moment, corabia construită după modelul celor din vremea lui Ștefan cel Mare?
Nava este într-o stare degradată, iar în circa un an de zile, dacă nu se iau măsuri de reconstrucție, ea va fi complet distrusă.
Ce utilitate ar avea acest proiect, dacă s-ar finaliza?
Pânzarul moldovenesc a fost conceput chiar pentru a putea naviga pe Dunăre, dar în acest moment mai este realistă doar varianta de a fi trecut în patrimoniul unui muzeu.
