Judecătorul Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel București le-a întors serviciul procurorilor care i-au salvat fiul din anchetele penale pentru șantaj, fals în înscrisuri private și exercitarea fără drept a profesiei de avocat și și-a asumat sesizarea Curții Constituționale cu privire la prevederile articolului II din OUG 92/2018 prin care procurorii DNA fără experiență, detașați, au fost trimiși înapoi la parchetele la care erau angajați de fapt. Culmea este că într-un dosar penal ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, există o declarație prin care se devoalează faptul că fiul magistratului, Alexandru Ion-Tudoran, a fost la un moment dat denunțător al DNA.
Faptul că sesizarea Curții Constituționale pe tema articolului II din OUG 92/2018, articol ce stopează practica promovării procurorilor prin detașare, prin evitarea concursului, a fost declanșată tocmai de judecătorul Curții de Apel București Bogdan Ion-Tudoran ridică multe semne de întrebare. Inițiativa judecătorului Ion-Tudoran de a sesiza CCR vine după ce România liberă a dezvăluit implicarea acestuia într-o acțiune de intimidare a colegilor magistrați de la Judecătoria sectorului 1 ce aveau pe rol un dosar al fiului, Alexandru Ion-Tudoran. O faptă ce poate fi ușor încadrată în categoria traficului de influență.
Concret, judecătorul Bogdan Ion-Tudoran a intervenit în dosarul 54427/299/2012 în care fiul său, Alexandru Ion-Tudoran, era reclamat pentru folosirea ilegală, în scopul inducerii în eroare și obținerii unor câștiguri materiale, a însemnelor de avocat – membru al Baroului București, deși nu deținea această calitate. Deși știa bine că nici un text de lege nu îi permite acest lucru, Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran le-a trimis judecătorilor din dosarul 54427/299/2012 (Judecătoria sectorului 1) o scrisoare prin care le punea în vedere să nu îl mai citeze pe fiul său la adresa din strada Dumitru Zosima, deoarece acesta nu mai locuia acolo. Documentele oficiale indică însă că judecătorul Tudoran a mințit la acel moment, iar unicul scop al demersului a fost acela de a-i intimida pe colegii magistrați. Judecătorul Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran nu avea niciun drept să se adreseze instanței Judecătoriei Sector 1, nefiind parte în dosarul în care erau analizate, pe latură civilă, presupusele escrocherii ale fiului său. Cu toate acestea, se pare că judecătorul s-a deplasat personal la Judecătoria Sector 1 și a depus prin Registratură o scrisoare de o pagină prin care sublinia că el este tatăl pârâtului Alexandru Ion-Tudoran și solicita să nu îi mai fie trimise acasă citații pentru fiul său.
Acuzații de șantaj împotriva fiului
De-a lungul timpului, fiul lui Ion-Tudoran, Alexandru, a fost implicat în mai multe dosare penale în care a fost acuzat de șantaj, falsuri în înscrisuri private și exercitarea fără drept a profesiei de avocat. Alexandru Ion-Tudoran i-a cerut unui om de afaceri suma de 30.000 de euro, cu titlul de „despăgubiri”, deoarece acesta i-a reziliat contractul după ce a aflat că nu este avocat membru al Uniunii Naționale a Barourilor. Ancheta a fost stopată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Cu ocazia atacării ordonanței procurorilor, omul de afaceri șantajat a aflat că, de fapt, Alexandru Ion-Tudoran figura ca denunțător al DNA. „Menționează că, în declarația dată, intimatul (Alexandru Ion-Tudoran – n.r.) recunoaște că a făcut denunțuri la DNA pe baza informațiilor din cadrul societății, astfel că șantajul s-a materializat, întrucât acesta nu a primit cei 30.000 de euro, fiind anulat în instanță contractul de asistență juridică pe motiv că nu este avocat”, este declarația omului de afaceri Cezar Aurel Panait, declarație ce poate fi consultată de orice instituție sau persoană în dosarul penal 94679/299 de la Judecătoria Sectorului 1. Așadar, dacă fiul – Alexandru Ion-Tudoran a fost denunțător al DNA, cât de corect este demersul tatălui – Bogdan Ion-Tudoran de a sesiza Curtea Constituțională pentru a proteja tocmai interesele unor procurori DNA ce nu îndeplinesc condițiile legale pentru a ocupa aceste funcții?
Folosea ștampile și însemne false de avocat, dar nici nu a fost anchetat
De o anumită doză de protecție s-a bucurat Alexandru Ion-Tudoran și în dosarul în care a fost acuzat de falsificarea însemnelor de avocat. Deși nu era membru al Baroului București, fiul judecătorului Ion-Tudoran își fabricase mai multe ștampile prin care își aroga calitatea de avocat al UNBR. Folosea chiar și formulare tipizate cu însemnele UNBR. Sesizați cu privire la aceste aspecte, procurorii nici măcar nu au început urmărirea penală. Orice alt făptuitor s-ar fi trezit cu domiciliul percheziționat, însă odrasla judecătorului Tudoran a fost iertată. Semn al faptului că s-a lucrat pe palierele traficului de influență stă și o recentă soluție emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Falsul avocat Nicolae Learciu a fost condamnat la o amendă penală de 7.200 de lei pentru săvârşirea infracţiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat. Fiul lui Tudoran nici măcar nu a fost pus sub învinuire vreodată pentru aceleași fapte.
