Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Judecătorul Corneliu Ion-Tudoran

Jaful Microelectronica: judecătorul Ion-Tudoran, suspectat de trafic de interese

Bârzești Noi documente și declarații ridică suspiciuni asupra rolului avut de judecătorul Corneliu Ion-Tudoran de la Curtea de Apel București în dosarele prin care Microelectronica a fost jefuită de terenurile deținute în zona de lux Voluntari-Pipera.

Share

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

Actualizat: 15.10.2018 - 10:33

În timp ce retrocedările se judecau la Curtea de Apel, soția lui Ion-Tudoran – pe atunci vicepreședinte al Curții, a luat o parcelă de 657 mp de teren în curtea fabricii. Managerul Liviu Jalbă și-a exprimat suspiciunile privind un posibil trafic de interes, dar procurorii nu au inițiat cercetări.

Vecin cu Ion-Tudoran în Pipera a fost unul din patronii Autovit, locație unde de ani buni fiii judecătorului taxează consultanță.

Prin proceduri și acte false, o mare parte din terenul deținut de fosta întreprindere Microelectronica în zona de lux Pipera-Voluntari a fost revendicat și retrocedat după 1990. Culmea este că nici un metru pătrat din terenurile Microelectronica nu ar fi trebuit a fi pierdut, deoarece statul român plătise proprietarilor până la ultimul leu contravaloarea la momentul exproprierii, fiind oferite locuințe și efectuate și schimburi, în echivalent, cu suprafețe de pe raza IAS Mogoșoaia.

Cu toate acestea, așa cum am spus, Microelectronica și-a pierdut terenurile amplasate în Voluntari. Părtași la acest abuz au fost, bineînțeles, și magistrații care au încuviințat retrocedările dubioase.

Unul dintre beneficiarii terenurilor scoase abuziv din patrimoniul Microelectronica a fost judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel București, care și-a disimulat interesele imobiliare trecând terenul din zona Voluntari-Pipera pe numele soției sale, Doina. Magistratul a ocupat o vreme funcția de vicepreședinte al Curții de Apel București, iar războiul juridic pe tema falselor drepturi de retrocedare s-a jucat exact la această instituție.

Odată cu Tudoran, pe amplasamentul Microelectronica au mai dobândit proprietăți și alte nume grele. Fiica fostului șef al ANAF, Marius Vorniceanu, dar și omul de afaceri Cornel Pârvu au fost, alături de Ion-Tudoran, printre primii care și-au cumpărat/primit proprietăți pe Șoseaua Erou Iancu Nicolae din Voluntari.

Ultimul nume, cel al omului de afaceri Cornel Pârvu, merită reținut, deoarece, așa cum vom vedea, în timp judecătorul Ion-Tudoran și-a construit și relații de afaceri cu familia Pârvu – proprietară a Autovit – târgul de mașini din Vitan-Bârzești.

 

Solicitări abuzive de retrocedare

Așa cum o arată documentele din arhive, Microelectronica nu ar fi trebuit să piardă după 1990 nici un metru pătrat din terenurile deținute. Foștii proprietari expropriați de terenurile și construcțiile deținute – terenuri intrate apoi în patrimoniul Microelectronica – și-au primit la acel moment, în 1986, despăgubiri de la statul român. 2.349.000 de lei a plătit atunci statul, la un curs de 21 lei/un dolar, pentru exproprierile făcute. Iar proprietarii au încasat nu doar banii pe terenuri și construcții, dar le-au fost achitate până și mijloacele de producție/unelte constând în sape, greble, etc. Unde a fost cazul, celor expropriați li s-au oferit apartamente, dar și teren în echivalent la IAS Mogoșoaia. În aceste condiții, în care nu se poate vorbi de exproprieri abuzive și naționalizări, situația juridică a proprietăților Microelectronica ar fi trebuit să fie cât se poate de clară. Dar nu a fost așa.

 

Judecătoarea Iuliana Pușoiu – schimbare radicală

Imediat după 1990, o parte din vechii proprietari au început să ceară. Inițial au cerut mai mulți bani pe terenurile expropriate prin decret prezidențial în 1984. Și i-au primit.

Apoi, au cerut pământurile înapoi. Și nu doar odată. Au fost cazuri (Mușat Eugenia și Rogati Vladimir) în care s-au depus chiar patru cereri de repunere în posesie, în patru locații diferite, toate pe teritoriul Microelectronica. A început, așadar, o lungă serie de aranjamente și abuzuri condimentate din plin cu traficul de influență al magistraților.

S-au operat schimburi de terenuri, s-au introdus acte false, până când dosarul de retrocedare a ajuns la Curtea de Apel București (dosar 795/1995). Prin hotărârea166/27.08.1996, judecătorul Iuliana Pușoiu a anulat atunci toate certificatele de atestare în vederea reîmproprietăririi emise de prefect. O decizie cât se poate de corectă, mai ales că între timp chiar și instituția prefecturii admisese eroarea.

Evident, persoanele interesate de terenuri nu au renunțat și circul a continuat. Până când speța terenurilor Microelectronica a ajuns din nou la Curtea de Apel București, exact la aceeași persoană – judecătorul Iuliana Pușoiu.

Având de judecat în dosarul 1649/1998 valabilitatea certificatului de proprietate asupra terenurilor al Microelectronica, magistratul Pușoiu a șocat. Ea, cea care anulase cu doi ani înainte certificatele de împroprietărire dubioase ale celor ce solicitau retrocedări, a avut de data aceasta o schimbare radicală. A decis anularea parțială a certificatului de proprietate al Microelectronica. Întrebarea este „De ce?“.

Ce rol a avut magistratul Ion-Tudoran?

Un motiv suficient de bun ar fi acela că, între timp, pe loturile Microelectronica intrase ca proprietară soția colegului ei, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran. Care nu era oricine. Ci vicepreședinte al Curții de Apel București. Adică șeful. Discret, magistratul Ion-Tudoran cumpărase un „petec“ de pământ de 657 mp de teren din incinta Microelectronica. Și nu pe numele lui, ci, așa cum am spus, pe al soției. Deși acest posibil trafic de influență a fost de nenumărate ori sesizat de inginerul Liviu Jalbă, managerul Microelectronica, niciodată procurorii nu s-au obosit măcar să verifice ce rol a avut Ion-Tudoran în dosarul retrocedărilor frauduloase din Voluntari-Pipera. „Poziția judecătoarei (Iuliana Pușoiu – n.r.) s-a schimbat între timp pentru că Bogdan Tudoran, fost judecător la Registrul Comerțului, vicepreședintele Curții de Apel București și, ulterior, secretar de stat la MApN, își cumpărase un teren în curtea fabricii de la persoane particulare. Ce relație exista între acest Tudoran și Pușoiu la data respectivă, care să afecteze imparțialitatea anterior dovedită a acesteia, nu poate fi documentată, dar se poate subînțelege“, reclama inginerul Liviu Jalbă. Doar că niciun procuror nu a subînțeles pentru ca apoi să documenteze un dosar penal.

Vecini în Voluntari-Pipera, colegi de afaceri în Târgul Vitan.

Curios lucru, arhivele rețin faptul că judecătorul Ion-Tudoran l-a avut ca vecin în Voluntari-Pipera pe omul de afaceri Cornel Pârvu. Acesta este, alături de fratele său, Florea Pârvu, proprietar al Autovit – târgul din Vitan-Bârzești. Adică exact locația unde de ani buni de zile își derulează afacerile Alexandru Ion-Tudoran și Tudor Ion-Tudoran, cei doi fii ai judecătorului.

Prin SC ALG Ing Assist SRL și ALG Ing Broker de Asigurare SRL băieții magistratului sunt în miezul afacerilor auto încă din anul 2015, locația fiind deosebită datorită vadului. În plus, tot din pavilionul central al Autovit, fiul cel mare, Alexandru, oferă și consultanță avocațială privind taxele auto. O afacere extraordinară, monopolizată de familia Tudoran în târgul de mașini. Din anii 2000 și până acum judecătorul Ion-Tudoran și-a rescris prietenia cu cei doi frați Pârvu, alegând să fie mult mai apropiat de Florea.

 

 

Comentarii

loading...