Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Mihai Diac

Jaf în Piatra Craiului. Cum se fură lemne dintr-un parc național

În centrul României, la 200 de kilometri de București, Parcul Național Piatra Craiului este una dintre zonele cele mai căutate de turiști dar și de traficanții de lemne.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 19.10.2020 - 00:12

Ca să tai, legal, lemne din pădure și pentru a le vinde ulterior ai nevoie de o sumedenie de acte, inventate tocmai pentru a descuraja tăierile abuzive – sau pentru a asigura “trasabilitatea lemnului”,  așa cum se spune oficial.

În Parcul Național Piatra Craiului, turiștii pot pleca pe trasee, de exemplu, dinspre cabana Plaiul Foii. Acolo sunt foarte multe afișe care te anunță că, în toată aria Parcului Național, nu ai voie să intri cu „mijloace mecanizate” (adică nu au acces vehiculele cu motor), nu ai voie să faci focul și, desigur, nu ai voie să tai lemne. Treci, ca pieton, de o barieră încuiată cu lacăt, alături de care e pus un afiș plin cu asemenea interdicții, mai faci câțiva pași și vezi o zonă practic rasă de vegetație. Acolo se află arbori deja tăiați și tranșați precum și o remorcă uriașă, înmatriculată în România, special construită pentru a transporta masă lemnoasă. Ce-i drept, aici există și un afiș (în mod suspect, întors cu spatele spre traseul turistic) pe care scrie că ai ajuns într-o zonă autorizată pentru tăieri de copaci, până în luna decembrie 2020.

Continuăm drumul și ajungem la un alt afiș, foarte vizibil, care ne anunță că am intrat într-o altă zonă de exploatare a lemnului. Aici apare numele unei alte firme și un alt termen de valabilitate a autorizației – până în luna mai 2020. Ce rost are să mai fie la vedere un asemenea afiș, dacă autorizația a expirat de cinci luni și, drept urmare, exploatarea lemnului în acest perimetru al Parcului Național ar trebui să fi încetat?

Dacă mergem și mai departe, pe același traseu, ajungem la marea problemă. Ascuns în pădure, înspre albia unui pârău, se află un tractor forestier nou – fabricat în anul 2019. El a fost deja utilizat, după cum arată urmele de pe roți, iar în acest punct el este din nou gata de utilizare.

Unul dintre motivele pentru care nu l-am găsit în acțiune ci doar ascuns printre copaci ar putea fi faptul că am ajuns pe acest traseu într-o zi de sâmbătă la amiază, când muncitorii aveau liber. Pe tractor nu este niciun număr de înmatriculare sau de înregistrare, nici nu este trecut numele proprietarului – nici al firmei de stat Romsilva, nici al vreunei firme de exploatare a lemnului. Singurul indiciu că acest utilaj nu este doar de decor este o plăcuță pe care scrie numele fabricantului, o serie de fabricație cu ultimele trei cifre șterse (!!!) precum și anul de fabricație: 2019.

 

“Regia Națională a Pădurilor – Romsilva nu deține informații cu privire la organizații sau grupuri infracționale care să activeze în sectorul forestier. Pentru informații referitoare la ”mafia lemnului”, vă rugăm să vă adresați instituțiilor abilitate în cercetarea faptelor de criminalitate organizată”

Gheorghe Mihăilescu,

Fost director general al RNP Romsilva

 

„Germania a trecut fondul forestier în subordinea Ministerului Apărării și este păzit de armată. Deci în momentul în care te atingi de «aurul verde» sau te atingi de fondul forestier, sau te atingi de pădurari, de cei care apără «aurul verde» intri direct în conflict cu Armata”

Rareș Bogdan,

Prim-vicepreședinte PNL

 

Cât de mari sunt pagubele aduse pădurilor de hoții de lemne?

Potrivit informațiilor ajunse în atenția procurorilor DIICOT, rețelele de infractori ar fi sustras din pădurile României, doar în anul 2018, lemn în valoare de 25 de milioane de euro.

Poate fi suspectată o complicitate între angajați ai Romsilva și infractori?

Conducerea Regiei Naționale Romsilva ne-a transmis că “nu deține informații cu privire la organizații sau grupuri infracționale care să activeze în sectorul forestier” și că sarcina identificării unor asemenea fapte penale ar reveni polițiștilor și procurorilor.

 

 

Întrebările la care ar trebui să răspundă autoritățile sunt mai multe. De ce se permite, chiar cu autorizație, exploatarea forestieră într-un parc național? De ce pe panourile indicatoare nu se scrie cum se va face reîmpădurirea? De ce un afiș cu termen expirat de cinci luni este încă la vedere? Ce caută un utilaj de exploatare a lemnului într-o zonă cu termen de exploatare expirat? De ce utilajul este ascuns și de ce nu are elemente de identificare a proprietarului? De ce turiștii nu au voie să facă focul în pădure (interdicție absolut firească) dar lângă acest utilaj suspect sunt chiar urme de foc?

Suprafaţa totală a Parcului Naţional Piatra Craiului, înființat în anul 1990, este de 14766 de hectare, din care 53 la sută în județul Braşov şi 47 la sută în judeţul Argeş. Principalele puncte de acces în aria protejată sunt oraşul Zărneşti în partea de nord, pe Valea Bârsei şi prin Valea Prăpăstiilor, şi satul Podul Dâmboviţei din Comuna Dâmbovicioara în partea de sud, pe Valea Dâmboviţei şi Dâmbovicioarei.

Responsabilitatea managementului Parcului Național Piatra Craiului revine Administrației Parcului Național Piatra Craiului (APNPC), aceasta fiind o “subunitate cu personalitate juridică” a Regiei Naționale a Pădurilor "Romsilva". În responsabilitatea APNPC intră și managementul celor două situri Natura 2000 suprapuse parțial cu parcul, acestea fiind denumite ROSCI0194 Piatra Craiului și ROSPA0165 Piatra Craiului.

Activitatea infracțională din pădurile României, atât cele proprietate de stat cât și cele private, a produs în ultimii ani tot mai multe scandaluri și, din păcate, și victime din rândul angajaților Romsilva, care au fost agresați, răniți sau chiar uciși. Pe de altă parte, există și indicii privind colaborarea acestora cu infractorii. De exemplu, acum două luni, DNA anunța că patru angajați ai RNP Romsilva sunt cercetați pentru că ar fi pretins și primit de la reprezentanții unor societăți comerciale o mită în valoare totală de aproape cinci milioane de lei.

Comentarii