2 C
București
duminică, 29 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăFără penali în funcții publice, dar cu peste 10.000 de semnături false....

Fără penali în funcții publice, dar cu peste 10.000 de semnături false. Morții învie la chemarea USR

Inițiativa denumită „Fără penali în funcții publice” a fost lansată de activiști civici și de USR cu menirea de a strânge semnături pe baza cărora să se modifice Constituția în sensul întăririi luptei anticorupție.

Dar, în mod șocant, această acțiune de asanare a corupției se bazează pe o uriașă fraudă. Conform datelor de până acum, în doar două județe s-au adunat, în sprijinul campaniei de modificare a Constituției, peste 10.000 de semnături falsificate. Cu alte cuvinte, inițiatorii campaniei anticorupție comit, ei înșiși, o infracțiune.

Organizatorii campaniei „Fără Penali” susțin că au strâns, în sprijinul demersului lor de modificare a Constituției, peste un milion de semnături din întreaga țară și că în peste jumătate dintre județele României numărul de semnături colectate trece de 20.000.

Dacă analizăm însă datele concrete, remarcăm situații șocante. De exemplu, în județul Bacău, unde autorii campaniei raportau colectarea, până ieri, a peste 45.000 de semnături, peste 6.000 dintre acestea sunt demonstrate a fi falsificate.

Această dezvăluire a fost publicată, la data de 29 octombrie 2018, de publicația locală „Deșteptarea”. Potrivit acestei surse, „în Bacău, morții au semnat inițiativa «Fără Penali». Peste 6.000 de semnături depuse de USR au fost invalidate”.

Frauda a fost descoperită în momentul în care funcționari de la Direcția de Evidență a Persoanelor au început să verifice semnăturile adunate de USR în județul Bacău. 6.155 de semnături din totalul celor 22.371 aduse de USR, adică aproape o treime dintre ele, au fost invalidate întrucât s-au dovedit a fi false.

De exemplu, o femeie născută în anul 1941 a murit cu câteva zile înainte să înceapă campania de strângere de semnături, dar cu toate acestea numele și „semnătura“ femeii decedate apar pe lista persoanelor care cer, cu vehemență, blocarea accesului „penalilor” în funcții publice.

 

Cum arată semnăturile valide și cum au fost falsificate

Doar cetățenii care au drept de vot și care sunt înscriși, în această calitate, în Registrul Electoral au dreptul să semneze pentru modificarea Constituției. De asemenea, cetățeanul trebuie să semneze în localitatea de domiciliu. Pentru ca o semnătură să fie validată, datele personale ale cetățeanului căruia îi este atribuită semnătura trebuie să corespundă cu înregistrările din Registrul Electoral și de la Evidența Populației – nume, prenume, domiciliu, seria și numărul cărții de identitate, CNP.

Dacă toate aceste date coincid, semnătura este declarată validă. Dacă unul dintre elemente este greșit, semnătura este invalidată.

Funcționarii din Bacău care au verificat listele cu semnături au găsit destule neconcordanțe care pot fi interpretate drept simple erori de scriere, de genul unui prenume sau al unei adrese incomplete. Dar s-au ivit și mii de cazuri în care datele personale sunt complet greșite, în care au semnat persoane cu domiciliul în alte localități, sau minori.

În cazul persoanelor cu domiciliul în alte localități, unii au declarat de la bun început că nu-s din Bacău (ceea ce le anula însă dreptul să semneze în acest oraș), iar alții au declarat, în mod fals, că domiciliază în Bacău.

Alte semnături aparțin unor persoane inexistente (CNP care nu există) sau care au indicat serii și numere ale unor cărți de identitate ce aparțin unor persoane din alte județe. S-au mai remarcat persoane cu adrese inexistente în Bacău, precum și femei cu aproape toate datele trecute corect, cu excepția numelui de familie, care se modificase.

Conform presei locale din Bacău, una dintre erorile frecvente a fost neconcordanța seriei cărții de identitate, diferența fiind la o singură literă. Astfel, pe tabelele aduse de USR, semnatarii apăreau cu cărți de identitate seria XC, dar la Evidența Populației aveau carte de identitate cu seria ZC.

 

Acces fraudulos la datele de la Evidența Populației

O posibilă explicație, dedusă chiar de funcționarii administrației locale, este că mulți cetățeni și-au
preschimbat cărțile de identitate în ultimii ani, anulându-se documente cu seria XC și primindu-se, în schimb, seria ZC. Dar, se pare, au existau persoane care au avut acces la evidențele cărților de identitate anterioare acestei modificări, iar tabelele cu semnături de revizuire a Constituției au fost completate cu date din evidența veche, nu din cea actuală.

Într-unul dintre dosarele verificate, funcționarii din Bacău au remarcat cu stupoare că o semnătură de pe lista „Fără Penali” era însoțită de CNP-ul primarului Bacăului, Cosmin Necula. Însă numele scris în dreptul acelui CNP nu corespundea niciunei persoane de la adresa de domiciliu indicată.

Primarul Cosmin Necula le-a declarat jurnaliștilor de la „Deșteptarea” că a aflat că datele sale au fost folosite fraudulos de patru ori în listele de semnături.

Frauda cu semnături de la Bacău este similară celei demascate în județul Arad. Aici, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, reclamă un caz flagrant de fals în înscrisuri.

„Din cele 21.000 de semnături sunt validate doar 14.588. Lucrul acesta ne obligă şi pe noi, pentru că este o diferenţă între 21.000 de semnături şi 14.588 de semnături (…). Tot ce vedeţi despre fals în înscrisuri, în legislaţie, s-a întâmplat tot ce este acolo. De aceea, diferenţa aceasta de documente, conform procedurii statului român, trebuie să meargă (să fie anchetată – n.n.) mai departe pentru că atunci când vorbeşti de un act de moralitate trebuie să îl faci cu moralitate şi legalitate”, a declarat primarul Gheorghe Falcă.

Jurnaliștii de la agenția de presă DC News afirmă că despre situația semnăturilor falsificate are informații chiar vicepreședintele USR, Ionuț Moșteanu, căruia i-au cerut o explicație pe acest subiect.

„Da, situația a fost discutată în forurile de conducere, dar a fost un subiect marginal, pentru că nu vorbim despre o situație care să aibă impact asupra campaniei generale (…). A fost un caz punctual, o colegă a sesizat o situație și spiritele s-au încins. Dar în USR suntem obișnuiți cu discuții foarte libere între colegi”, a declarat Ionuț Moșteanu.

Colega la care face aluzie Ionuț Moșteanu este, probabil, Oli Ardelean.

 

Criză în interiorul USR

Pe de altă parte însă, în ciuda încercării lui Ionuț Moșteanu de a minimaliza gravitatea situației, în USR au avut loc, se pare, discuții extrem de tensionate pe tema semnăturilor falsificate.

„Semnăturile de la promoterii plătiți sunt adunate de ei pe bune sau sunt copiate din baze de date? Caz în care poți să te trezești cu dubluri. Habar n-am cum funcționează treaba asta”, scria, într-o comunicare din 9 august 2018, fosta membră a USR Ilfov, Oli Ardelean, care ulterior a demisionat din partid. La acel moment, din august 2018, Oli a fost însă asigurată de interlocutorul ei că respectivele semnături sunt „pe bune”.

Ulterior însă, la data de 17 august 2018, aceeași persoană, Oli Ardelean, care avea îndoieli cu privire la „promoterii plătiți”, afirmă că a văzut „zece foi cu semnături făcute clar de o singură persoană” și prezintă situația în următorul mod: „Cum arată acele semnături care mi-au atras atenția? Fake 1 mega ultra evident, făcut de 1 singură persoană. Fake 2 mai puțin evident dar destul de clar din punctul meu de vedere”.

Oli Ardelean a contabilizat personal semnăturile false din diferite localități și a ajuns la o concluzie dezastruoasă cu privire la județul Ilfov: „.360 semnături false in teancurile de IF. Semnături de care eu sunt sigură că sunt false (424 de foi semnate de maxim 4 mâini). Au rămas 27075 semnături în Ilfov ok”.

Despre această fraudă, fosta membră USR Oli Ardelean l-a informat direct chiar pe liderul USR, Dan Barna.

„N-am vrut să dau un mail la BN pentru că n-am încredere în toți membrii BN. Încredere că în numele unor lupte stupide sau interese personale n-ar face rău USR-ului sau altor membri BN. A doua zi, marți, 21 august, aproape de pauza de masă, am decis că trimit mail doar lui Barna și Seidler fără să le dau prea multe detalii (…) să nu îi implic foarte mult. I-am pus însă pe amândoi ca destinatari, mai ales fiind din tabere diferite. Ce le-am zis e practic că am văzut ceva semnături care par scrise de aceeași persoană și că le cer ca data viitoare când plătim promoteri să strângă semnături pentru noi să vă asigurați că le cereți explicit celor care le primesc să se uite cu un ochi critic pe ele“.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Românii, tot mai nemulțumiți de viață: Criza politică urcă pe lista principalelor temeri

Războiul din apropierea României rămâne o sursă majoră de îngrijorare pentru 24% dintre respondenți Un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES)...

Românii, tot mai nemulțumiți de viață: Criza politică urcă pe lista principalelor temeri

Războiul din apropierea României rămâne o sursă majoră de îngrijorare pentru 24% dintre respondenți Un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES)...
Ultima oră
Pe aceeași temă