De la intrarea în vigoare a RGPD (GDPR, în limba engleză), redacțiile primesc frecvent solicitări de ștergere a datelor în baza art. 17 al RGPD – Dreptul la ștergerea datelor sau „dreptul de a fi uitat”. Este o formă de presiune asupra jurnaliștilor, în condițiile în care toate informațiile arată că RGPD nu se referă la presă.
Directoarea Freedom House, Cristina Guseth, a reamintit, într-o declarație acordată România liberă, că organizația pe care o conduce a realizat o serie de seminarii dedicate jurnaliștilor, inclusiv pe tema RGPD. Potrivit Cristinei Guseth, experții implicați în acțiunea dedicată presei au arătat că jurnalistul are un statut special și nu se supune Regulamentului. „Noi am făcut în 2019 două seminarii dedicate ziariștilor în care am inclus și subiectul GDPR. În urma acestor seminarii noi am scos și un ghid pentru jurnaliști care are un capitol de GDPR. Experții au spus că ziaristul are un statut special, de a lucra în interes public, și atunci el nu este afectat de GDPR. Ar trebui făcut cumva un demers ca să clarificăm lucrul acesta. Știu că sunt foarte mulți care solicită eliminarea articolelor. Acum este și acest mic reviriment jurisprudențial în care se elimină la Rise Project investigații. (…) este o decizie surprinzătoare. Începe un fel de curățare a publicațiilor de investigații și este o procedură de albire a oamenilor care au avut dosare penale și de descurajare a jurnalismului de investigație”, a declarat Guseth (foto), pentru RL.
Ce spune ANSPDCP
România liberă a făcut și o adresă oficială către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru a afla ce îndrumări dau instituțiile statului în acest domeniu. „Dispozițiile art. 17 alin. (3) lit. a) din RGPD prevăd că dreptul persoanei vizate de a obţine din partea operatorului ştergerea datelor sale <>”, ne-a scris Alina Săvoiu, director Direcția juridică și comunicare, în răspunsul trimis la solicitare.
Cu toate acestea, specialistul a subliniat că aceste informații privesc „datele cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată”.
Coroborat cu cele de mai sus, Săvoiu a subliniat faptul că art. 14 din Legea nr. 544/2001 prevede că „Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.”
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (5) din Constituție, „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”.
Pe de altă parte, Săvoiu a spus că, potrivit art. 12 din RGPD, în cel mult o lună de la primirea cererii, operatorul este obligat să răspundă persoanei vizate. Termenul de o lună poate fi prelungit cu două luni atunci când este necesar, ţinându-se seama de complexitatea şi numărul cererilor.
Practica
Anul trecut Judecătoria Ploiești a respins o astfel de acțiune prin care un fost procuror de pe lângă Tribunalul Prahova – Dinu Nica – a cerut Google să șteargă toate linkurile care făceau referire la persoana sa. El a solicitat și 150.000 euro ca daune morale pentru prejudicii de imagine. Nica cerea instanței să oblige eliminarea tuturor rezultatelor afișate la căutarea pe internet cu motorul de căutare Google, prin folosirea cuvintelor-cheie „Nica Dinu” sau „procuror Nica Dinu”.
Fostul magistrat și reclamant din dosar s-a pensionat în 2008 din funcția de procuror, fiind ulterior implicat într-un proces penal în urma căruia a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu suspendare. Potrivit DNA, Nica a fost trimis în judecată pentru luare de mită.
Instanța a reținut însă că „dreptul de a fi uitat nu este unul absolut, regulamentul permițând păstarea și prelucrare a în continuare a datelor cu caracter personal în cazul în care aceasta este necesară pentru respectarea libertății de exprimare și informare, atunci când există un interes public”. Ulterior, Nica a făcut apel la Tribunalul Prahova, însă acțiunea sa a fost respinsă și de această dată.
