6.4 C
București
duminică, 17 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăDe ce trebuie salvată Secția Specială

De ce trebuie salvată Secția Specială

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și alte trei asociații ale magistraților au formulat și au înaintat conducerii Comisiei Europene un apel referitor la situația Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), mult mai cunoscută sub numele de „Secția Specială”.

“AMR, AJADO, UNJR și APR au solicitat președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen <<să reconsidere>> punctul de vedere trimis Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazurile privind SIIJ, <<având în vedere faptul că poziția Comisiei Europene este bazată pe grave erori fundamentale și justificată pe pseudo argumente ce au făcut parte dintr-o campanie de dezinformare cu privire la înființarea SIIJ>>”, a anunțat judecătoarea Dana Gîrbovan, președinta UNJR, într-o postare pe Facebook.

AMR este Asociația Magistraților din România, AJADO este Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, iar APR este Asociația Procurorilor din România.

Potrivit acestor patru asociații, Comisia Europeană ar trebui să-și reevalueze punctul de vedere în care criticase funcționarea SIIJ și în care sugerase că această structură a Ministerului Public din România ar trebui desființată.

“Poziția Comisiei Europene face referire la o stare de fapt care nu corespunde realității, desconsideră prevederile Constituției și deciziile Curții Constituționale ale României care au restaurat separația puterilor în state, au condamnat încălcarea independenței justiției și au apărat drepturi și libertăți fundamentale, invocă greșit norme de drept din legislația română, folosește că argumente afirmații care s-au dovedit a fi fakenews și parte dintr-o campanie de dezinformare cu privire în special la SIIJ” – acestea sunt câteva dintre ideile exprimate în scrisoarea comună formulată de cele patru asociații de magistrați.

Drept argument pentru utilitatea funcționării SIIJ, cele patru asociații subliniază un element evidențiat de SIIJ și aprobat chiar de CSM în octombrie 2019, raport ce semnala că “DNA avea ținute deschise mii de dosare cu magistrați, unele pe perioade de timp de ani de zile”. Semnatarii acestei scrisori comune consideră că liderii Comisiei Europene “ignoră ostentativ gravele presiuni puse pe judecători prin modul în care au fost anterior anchetate dosarele cu magistrați, inclusiv prin anchete ce priveau exclusiv hotărârile pronunțate de judecători”.

“În concluzie, opinia exprimată de Comisie în sensul că «dispozițiile naționale din cauza contravin cerințelor dreptului Uniunii cu privire la principiul protecției jurisdicționale efective ”este bazată în mod vădit pe erori grosiere inacceptabile, motiv pentru care solicităm revenirea asupra acesteia și efectuarea unei noi analize bazată pe fapte și date reale, nu dezinformări și aprecieri subiective“, menționează scrisoarea formulată de AMR, AJADO, UNJR și APR.

“Facem precizarea că prezenta analiză este facută pe baza documentelor comunicate de Comisia Europeană catre CJUE așa cum au fost prezentate de presa din România”, explică semnatarii.

Scrisoarea poartă data de 20 ianuarie 2020 și a fost trimisă către Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), către Didier Reynders (responsabil pentru Justiție), către Parlamentul European, către Consiliul European și către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Demn de remarcat este faptul că rațiunile privind desființarea SIIJ, considerate valide de conducerea Comisiei Europene, sunt concepute conform modelului acceptat în statele occidentale, fără a fi particularizate pentru situația din țările ex-comuniste, cum este cazul României. În aceste țări, în perioada comunistă, Justiția a fost subordonată puterii politice, iar această tentație de imixtiune a politicului în Justiție este vizibilă și în prezent.

În cazul României, cea mai recentă dispută pe acest subiect a fost legată de parteneriatul SRI – DNA, care a fost considerat o imixtiune a serviciilor secrete în activitatea magistraților.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă