Foto: Președinția României / Arhivă

Cum s-a blocat producția de măști sanitare de la Romarm

Autoritățile de la București încearcă să investigheze, în acest moment, cum s-a blocat producția de măști sanitare de la Romarm, producție despre care, acum un an, se vorbea cu foarte multă speranță.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 31.03.2021 - 22:39

Autoritățile de la București încearcă să investigheze, în acest moment, cum s-a blocat producția de măști sanitare de la Romarm, producție despre care, acum un an, se vorbea cu foarte multă speranță.

Compania Națională Romarm, înființată în anul 2000, prin fuziunea fabricilor de armament din România, este sub autoritatea Ministerului Economiei și coordonează 15 filiale. Romarm este cel mai mare furnizor de echipament militar și muniţie din România, iar la începutul anului 2020, la debutul pandemiei, s-a pus problema ca ea să producă și echipament sanitar. Ideea a pornit de la faptul că România era total dependentă de obținerea de materiale de protecție sanitară din import, pornind de la echipamente de bază, cum ar fi măștile de protecție, până la aparatura medicală complexă, cum ar fi ventilatoarele pentru ATI.

"O inițiativă ce pare a fi curajoasă ia ulterior o turnură nedorită și deschide calea unui război intern, al căror principali protagonişti sunt reprezentanţii CN ROMARM şi ai UPS Dragomireşti, filiala desemnată să gestioneze producţia de măşti", dezvăluie jurnaliștii de la Main News. Potrivit acestora, cauzele principale ale conflictului ar fi fost dificultăţile de gestionare a producţiei de măşti şi reorganizarea companiei, iar efectul tensiunilor a fost ratarea momentului de intrare pe piață și eșecul unei afaceri a statului român.

La 26 februarie 2020 a fost înregistrat în România primul caz de Covid. În acel context, președintele Iohannis a cerut dotarea de urgență cu echipamente de protecție, în special în spitale.

“Este imperativă dotarea de urgență cu echipamente de protecție și dezinfectanţii necesari: achiziția unui număr corespunzător de măști de protecție, combinezoane, mănuși, echipamente medicale și substanțe dezinfectante. Vă rog foarte mult să identificați toate sursele de achiziție”, a fost apelul președintelui Iohannis.

Câteva zile mai târziu, pe 16 martie, șeful statului decretează starea de urgență. La acel moment s-au adus modificări cadrului legal care vizează domeniul achizițiilor, prin care autoritățile publice centrale precum și entitățile juridice în care statul este acționar majoritar au putut achiziționa în mod direct materiale și echipamente necesare, cu justificarea modului în care contribuie la combaterea pandemiei. Procedurile urmau a fi monitorizate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care se se asigure că reprezentanții autorităților publice nu vor face abuzuri.

"Într-un moment de criză, în care departajarea ofertelor serioase de cele ale unor oportuniști s-a dovedit a fi extrem de dificilă, presiunea luării unor decizii rapide a condus, în unele cazuri, la deficiențe de funcționare, respectare a termenelor, gestionare a obligațiilor asumate în cadrul procedurilor de achiziţii", explică Main News.

Pe măsură ce pandemia a cuprins România, măștile de protecție s-au scumpit exploziv, mai ales în mediul online, ca urmare a epuizării stocurilor. Criza de măști a avut amploare internațională, dar au existat și state care au reușit să se adapteze rapid și să crească producția de materiale sanitare. România însă depindea în totalitate de produse din import, iar Nelu Tătaru, care la acel moment era secretar de stat în Ministerul Sănătății, avertiza că România nu mai are nicio mască în rezerva națională.

Cum cel mai mare producător și furnizor de consumabile sanitare și de aparatură medicală era China, mai multe companii, din România și din Occident, s-au îndreptat către firme din această țară.

Pentru că nu exista un producător în România, era necesară aducerea de utilaje cu ajutorul cărora să poată fi confecționate măștile. În condițiile în care toate achizițiile pentru combaterea pandemiei se fac prin atribuire directă, mai mulți oficiali au cerut să fie protejați legal.

„După ce se termină bolâșnița asta, pandemia, or sa vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? Aici trebuie scos un cadru care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor”, spunea Adrian Streinu Cercel, la acel moment manager al Institutului Matei Balş (în prezent parlamentar PSD), pe 27 martie 2020, la postul Antena 3.

Secretarul de stat Raed Arafat, implicat direct în campania contra pandemiei, a susținut cererea lui Streinu Cercel.

“Problema cu care ne-am confruntat în mod deosebit era că noi în țară nu aveam, era o presiune maximă de a găsi materiale și echipamente din cele care era nevoie de ele, echipamente de protecție, sanitare, ventilatoare la un moment și echipamente de terapie intensivă. Reprezenta o problemă majoră nu numai în România, în toată Europa și în Statele Unite și în majoritatea țărilor. Doi: singurele surse disponibile la un moment dat erau numai din zona asiatică, nu găseai nimic în Europa. Presiunea majoră care a fost pe capul celor care fac achiziții era să găsească în timp util, rapid, urgent, materialele necesare, să fie conforme, să fie în conformitate cu reglementările europene, să aibă marcaj CE, să aibă standardele necesare. Erau și presiuni politice și financiare și era această problema care a dus ca unele materiale și unele echipamente să ajungă la prețuri de 3, 4, 5 ori mai mare. Măștile FFP2, FFP3 - prețul lor s-a dublat, uneori s-au cvadruplat. Noi am rămas fără industrie în acest sens, aproape toată Europa nu prea are industrie care să facă măști, combinezoane și tot. Au rămas în țările care le fac ieftin”, a declarat secretarul de stat Raed Arafat pentru Main News.

Drept urmare, în România, mai multe firme private precum şi Romarm au făcut demersuri pentru a începe activitatea de producere a măștilor, iar la nivelul Ministerului Economiei a fost aprobat documentul privind finanţarea proiectului iniţiat de ROMARM.

Potrivit notei de fundamentare, compania își propunea să realizeze lunar între 4 și 11 milioane de măști chirurgicale 3 PLY și între 400.000 și 1.100.000 de măști chirurgicale N95. Conform estimărilor, la circa 6 luni de la momentul punerii în funcţiune a utililajelor, urmau să fie realizate 15 milioane de măști de tip 3PLY şi un million de măşti N95. Pentru realizarea acestora era nevoie de achiziția a trei linii de producție, precum și a materiei prime.

Documentele arată că producția efectivă, constând în achiziția utilajelor și a materialelor și punerea lor în funcțiune a fost calculată la peste 2.700.000 dolari, profitul estimat după prima lună fiind de 1.000.000 de dolari. Infrastructura necesară instalării și personalul au fost asigurate de UPS Dragomirești, iar comercializarea de către Romarm. O parte din finanțare (un milion de dolari) a fost asigurată de Ministerul Economiei, 247.000 dolari din credit, iar peste 3.700.000 de dolari din avans și lichidare achitate de beneficiarii produselor.

Filiala desemnată de Romarm să gestioneze producția de măști a fost UPS Dragomirești.

"În 27 martie am fost contactat de preşedintele Consilului de Administraţie al Romarm, dacă pot pune la dispoziţie şi să amenajez o hală până pe data de 13 aprilie, pentru a produce măşti chirurgicale. Am mobilizat toţi oameni din uzină şi am reuşit într-un timp record”, spunea directorul UPS Dragomireşti de la acel moment, într-un interviu pentru Rise.ro.

Romarm a acceptat o colaborare cu Interarms, care este reprezentantul companiei italiene Beretta în România. Aceeaşi firma ar fi intermediat, de exemplu, și achiziția pistoalelor Beretta de către MAI, derulată în cursul anului 2020.

Cu Romarm au fost încheiate două contracte, unul de achiziție a liniilor de producție, de aproape un milion de dolari, al doilea pentru achiziția materialelor de producție, de peste 700.000 dolari. Practic, societatea Interarms avea rolul de a identifica și achiziționa atât echipamentele de producție cât și materia primă necesară funcționării acestora.

Potrivit Main News, acesta a fost momentul primelor tensiuni interne, cauzate de opiniile divergente ale persoanelor din managementul Romarm. Contractele semnate de Romarm cu compania Interarms au fost garantate de o instituție financiară nebancară, Suport Real IFN.

Directorul Romarm a declarat, pentru Main News, că, la acel moment, “contractarea poliței a fost cea mai facilă şi rapidă posibilitate aflată la dispoziţia furnizorului de a garanta avansul încasat, pentru a putea beneficia de factorul timp, care era cel mai important aspect al achiziţiei în discuţie”.

Fostul director al UPS Dragomirești declara că au existat probleme cu scrisoarea de garanție și, implicit, cu instituția financiară nebancară, fiind mai mulţi angajaţi ai companiei care au atras atenţia cu privire la acest aspect. “Au atras atenţia că acest contract nu e bine făcut, că sunt probleme cu scrisoarea de garanţie, am înţeles că era de la IFN care nu avea bonitate şi uşor, uşor au fost toţi îndepărtaţi”, spunea Cristinel Necula, în interviul acordat Rise.ro.

Real Suport IFN este cea care acordase scrisoare de garanție și pentru achiziția pistoalelor Beretta de la aceeași firmă Interarms, deținută de Andrea Barsanti.

Unul dintre cei care s-ar fi opus emiterii garanţiei de către Suport Real IFN este, potrivit şefului Romarm, Șerban Ianculescu, fostul director al Direcției Export.

Ca urmare a insistențelor acestuia, ar fi fost solicitată opinia BNR. În răspunsul transmis către Romarm în luna mai 2020, BNR preciza că instituția este înscrisă în Registrul General de Investiții Non Bancare, însă sublinia că nu este atributul Băncii Naţionale să verifice bonitatea financiară a firmelor înregistrate, drept pentru care recomanda companiei Romarm să realizeze o astfel de evaluare.

Ulterior ar fi apărut foarte multe presiuni asupra lui Alin Goga, membru în Consiliul de Administraţie al IFN-ului, precum și a colegilor lui pentru a nu mai prelungi valabilitatea poliţei. Tot ulterior s-a aflat că soţia contestatarului principal, Ianculescu Şerban, doamna Ianculescu Maria, ocupa o funcţie în cadrul Direcţiei de Supraveghere din BNR.

Cert este faptul că în luna octombrie 2020, Direcția de Supraveghere a BNR a suspendat activitatea Suport Real IFN.

Pentru statul român, alte probleme au apărut după identificarea materialelor ce urmau a fi achiziţionate din China. Armata Română nu deţinea o aeronavă capabilă să efectueze zboruri pe distanţe lungi. De aceea, Romarm, prin prisma relaţiilor de colaborare cu ataşatura militară a Ucrainei în România, a solicitat sprijinul Ministerului Apărării din Ucraina, care a confirmat că există o aeronavă de transport disponibilă să efectueze contra cost astfel de operaţiuni aeriene de lungă distanţă. Cu suportul Ministerului Apărării din România şi al Ministerului de Externe, care au confirmat că zborurile ce urmează a fi efectuate au caracter umanitar şi sunt efectuate în beneficiul statului român, Ministerul Apărării din Ucraina a pus la dispoziţia companiei Romarm o aeronavă militară IL 76 pentru efectuarea transporturilor din China.

Dar din păcate, echipamentele primite de la producătorul chinez au fost sub standardele prezentate, iar nivelul lor de productivitate a fost mai redus decât s-a preconizat. Potrivit Main News, oferta preţului de manoperă pentru o mască, avansată de fostul director al UPS Dragomireşti, ar fi fost de 70 bani / manoperă produs, ceea ce înseamna un preț de vânzare și mai mare. Președintele Consiliului de Administrație ar fi insistat pentru recalcularea prețului, iar conform celor transmise în luna iunie, a fost recalculat la 40 de bani. În cele din urmă, la semnarea contractului de prestări servicii s-ar fi agreat un preț de 35 de bani. În momentul actual, prețul de producție calculat de către noua conducere a filialei este de aproximativ 0.20 lei pe masca produsă.

„În toată perioada de realizare a măștilor la UPS adica pana la data de 27 august 2020, nu s-a inregistrat nici un caz de infectare cu Covid 19, dar nu s-a întocmit nici documentația tehnică necesară pentru realizarea măștilor, care conform legislației în vigoare este de neacceptat”, declara unul dintre angajaţii uzinei.

Pe 29 aprilie, o delegație oficială, formată din premierul de la acel moment, Ludovic Orban, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Virgil Popescu și directorul Romarm, Gabriel Țuțu, a mers la Dragomirești, însoțită de jurnaliști.

Pe parcursul întregii vizite, premierul a fost însoțit de directorul UPS Dragomirești. La finalul vizitei, Orban a anunțat că Romarm, prin UPS Dragomirești, va produce 350.000 măști pe zi. Numărul a fost avansat la sugestia ministrului Economiei de la acel moment, Virgil Popescu, care a susținut, într-o declarație pentru Rise.ro, că le-a regăsit în contractul Romarm. Potrivit sursei citate, acesta a susținut că, după ce Cristinel Nicula a fost înlăturat din funcția de director general, „brusc, lucrurile au început să meargă”, utilajele „n-au funcționat în parametri, dar nu s-au mai defectat”.

Gabriel Țuțu îl acuză pe Cristinel Necula că ar fi sabotat inițiativa companiei.

“Văzând că, în final, facilitatea de producție nou creată, nu îi aduce beneficiile financiare anticipate inițial, ci mai degrabă îi crește nivelul de implicare managerială și efortul lucrativ al filialei, creându-i răspunderi suplimentare, interesul pentru asigurarea managementului facilității de productie al domnului director Cristinel Necula a început să scadă semnificativ, începând efectiv să saboteze eforturile Companiei de a pune în parametri optimi de funcționare echipamentele”, a declarat Gabriel Țuțu pentru Main News.

Comentarii