Administratorii de fond forestier, fie de stat (Romsilva), fie privaţi (cum ar fi Ocolul Silvic Muntenia din Dâmboviţa şi partenerii săi, printre care Ocolul Silvic Ever Green din Prahova) anunță cu emfază, cu fiecare ocazie, cât de “durabil” gestionează pădurea, iar Garda Forestieră confirmă asemenea anunțuri, fie pe site-ul propriu fie în interviurile acordate de şefii instituției. Dar situația reală pare să fie exact pe dos.
Nu doar că tăierile ilegale au crescut, dar chiar au ajuns într-un punct îngrijorător. Acest lucru este indicat chiar în documente oficiale, cum ar fi Inventarul Forestier Naţional.
Conform acestor documente, din pădurile României dispare anual prin tăieri ilegale o cantitate de lemn aproape egală cu cea care se taie oficial, o cantitate estimată la circa 18 milioane de metri cubi.
Cum e posibil? Unii (care vor) taie, alţii (care ar trebui să păzească pădurea) primesc “mici atenţii” pentru fiecare metru cub tăiat sau “la lucrare”, iar alţii (care ar trebui să ia măsuri) jură că nu se fură (sau dacă se fură, nu se fură chiar așa de mult, ar fi doar exagerări).
De exemplu, la Ploieşti (am putea spune – chiar sub nasul celor de la Ministerul Apelor şi Pădurilor), Garda Forestieră îşi face cu sârg datoria, la fel ca peste tot în ţară. Ce-i drept, nu ştim care parte din Gardă e mai eficientă: cea oficială sau cea care conduce, de fapt, instituţia. După cum arată harta defrişărilor ilegale din judeţele asupra cărora Garda Forestieră Ploieşti are competenţă, ar putea reieși că Sever Stanciu (fost şef al Gărzii, azi şef la Implementare şi Avizare, adică un fel de adjunct) conduce. Şi conduce bine, are oameni ascultători şi fideli, este gospodar (în folosul lui, nu al statului), deci îl așteaptă un viitor măreţ (aşa speră, dacă îi convinge suficient pe şefii din Minister!).
Stanciu nu face multe lucruri personal (cu excepţia controalelor din Argeş, unde ar trebui să meargă şeful local al Gărzii, dar îl “ajută” Sever Stanciu), ci prin acei reprezentanţi ai Gărzii care îl ascultă orbeşte – în special Aurică Radu şi Adi Toma.
Surse din “sistem” spun că Aurică Radu este implicat în tăieri nelegale de arbori. Dar nu mai taie personal (prin firma lui, Dydy Impex din Breaza), ci prin alții, care taie ilegal. De la ei, îşi ia şi el partea de lemn, pe care o vinde. Aurică Radu este acuzat că transportă buştenii la diverşi cumpărători cu maşinile sale, chiar în timpul programului în care, oficial, el verifică APV-uri. Adică Aurică pleacă de la serviciu să certifice pe teren că APV-urile sunt corect întocmite dar reconfigurează traseul şi ajută câte un client să primească lemnul comandat.
Litigii apar atunci când dintr-o partidă din care se aprovizionează Aurică, se observă că s-a tăiat ilegal. De exemplu, anul trecut s-a întocmit un dosar privitor la dispariţia lemnului din partida firmei Izadum, de la Ocolul Ploieşti. În mod miraculos, Aurică Radu a fost desemnat de conducerea Gărzii Forestiere Ploieşti să verifice problemele, iar dosarul a fost adus într-un punct mort.
Mai recent, același angajat al statului, Aurică Radu, se implică în altă firmă, fără să atragă atenţia – prin firma Levys Dany Forest Breaza, care este pe numele lui Pescaru, de la firma Pintuia.
Aurică Radu a reuşit să-şi menţină echilibrul în această situaţie complicată cu ajutorul lui Sever Stanciu, care îi e recunoscător pentru grija sa în supravegherea lucrărilor la vila din Breaza de la strada principală. Astfel, cei doi angajați ai statului se asigură reciproc.
Pe de altă parte, Adi Toma e socotit “mâna dreaptă” a lui Sever Stanciu şi legătura solidă dintre el şi Dorinel Chiţulescu, şeful a peste 30.000 de hectare de pădure (prin Ocolul Muntenia Dâmboviţa, Ocolul Ever Green Prahova şi firma sa, Silvador) din mai multe judeţe. Adică Toma face tot ce îi cer Dorinel Chiţulescu şi Sever Stanciu.
Potrivit unor informații devenite publice încă de acum cinci ani, ITRSV București anunța că se confirmă dezvăluirile privind defrișări executate în Parcul Național Bucegi. Ele s-au produs pe două terenuri care au fost scoase din circuitul sivic, pentru ca pe ele să se construiască două hanuri de către două societăți comerciale. Una dintre ele era Silvador Impex SRL, care la Registrul Comerțului figura cu administratorul Dorinel Chitulescu – directorul Ocolului Silvic Muntenia.
Dorinel Chițulescu poate fi socotit un preferat al lui Sever Stanciu, dacă se compară modul în care sunt trataţi alţi şefi de ocoale private sau de stat cu regimul de care se bucură Chiţulescu: nu-l obligă nimeni să lucreze cu anumite firme, taie ce vrea, când vrea, evaluează ce prejudicii vrea, în funcție de interesul punctual. Şi uite aşa, firmele Cioplei Forest 2004 (patronată de Simion Ionuţ), Cerbul Montan 2003 (patronată de Dobrin Ion), Elias Mob şi Montan Forest 2004 nu doar că găsesc uşor de lucru (e suficient un telefon dat cui şi unde trebuie), ci chiar fac un profit bunicel.
În vârful Gărzii Forestiere Ploiești se află inspectorul șef Viorel Mihălcioiu. Dar în organigrama unității, Sever Stanciu a reuşit să slăbească autoritatea lui Mihălcioiu, al cărui post îl vizează, pentru că acest post permite și dirijarea activității de control, după bunul plac. Pentru îndeplinirea acestui scop, Sever Stanciu îmbină utilul cu plăcutul, mergând și la vânătoare, împreună cu persoane influente.
În paralel, la București, ministrul Mediului și Pădurilor, Costel Alexe, a anunțat măsuri tot mai dure împotriva hoților de lemne. Potrivit ministrului, județul cu problemele cele mai mari ar fi Maramureș. Poate că ministrul se va gândi și la județul Prahova.
