La 31 de ani de la ieșirea din comunism, perioadă în care nu s-a făcut prea mult în acest domeniu, riscul este major, iar pașii care se fac sunt încă mici, deși anunțați cu surle și trâmbițe.
Mai mult decât atât, valul de emoție ce a cuprins România după tragedia de la Colectiv a dus la închiderea spațiilor comerciale la parterul blocurilor care au faimoasa „bulină roșie”. Numai că de atunci au trecut peste 5 ani, iar românii uită. Așa că, spațiile încep să se redeschidă, deși clădirile nu au fost consolidate. Un real pericol pentru bucureșteni.
Consultări publice
Între timp, Ministerul Lucrărilor Publice anunţă că, timp de două săptămâni, în perioada 5-16 aprilie, se derulează consultări online cu privire la Strategia naţională de reducere a riscului seismic (SNRRS). Strategia se află în curs de elaborare în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţii de planificare strategică a MDLPA în renovarea fondului construit naţional din perspectiva eficienţei energetice şi a riscului seismic”, implementat de Minister, cu sprijinul Băncii Mondiale şi în parteneriat cu INCD URBAN-INCERC.
Pe de altă parte, și la București a fost demarată consultarea publică în cadrul Programului Municipal de Restaurare, care va finanța imobilele monumente istorice, imobilele aflate în ansambluri de arhitectură clasate sau în zone construite protejate pe baza următoarelor criterii, după cum a anunțat directorul Administratiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Edmond Niculusca.
Printre criteriile esențiale care vor fi luate în calcul pentru consolidarea clădirilor se enumeră starea fizică a imobilului, amplasarea imobilului într-o zonă cu risc seismic ridicat, vecinătatea cu alte monumente istorice, capacitatea solicitantului de asigurare a cofinanţării, funcţiunea imobilului și capacitatea solicitantului de întreţinere şi protejare a monumentului după lucrare.
București: peste 25.000 de potențiale victime
În cazul unui cutremur major, Capitala ar fi probabil cel mai grav afectată. Niculușcă estima că numărul victimelor Bucuresti ar putea depăși 25.000 de persoane, iar un bucureștean din patru ar fi afectat. Directorul AMCCR a mai precizat că fondul construit al Capitalei nu este nici până astăzi inventariat, iar una dintre cauze ar fi cadrul legal care „blochează aproape complet orice măsură consistentă pentru reducerea riscului major.”
Niculușcă spune că, în programul trebuie incluse circa 20 de imobile anual, pentru ca acesta să fie un succes, dar banii de restaurare vor fi alocați în funcție de posibilitățile financiare ale instituției. Cu toate acestea dacă din cele 363 de clădiri cu „bulină” ar fi renovate 20 în fiecare an, ne-ar trebui peste 18 ani să le consolidăm numai pe acestea, fără să ținem seama că între timp și alte clădiri se vor degrada și vor necesita intervenție.
O federație pentru drepturile proprietarilor
Pe de altă parte, unul dintre președinții de asociații de proprietari din clădirile cu risc reismic, Alexandru Patatics, face un apel pentru înființarea unei federații a asociațiilor care se confruntă cu această problemă în Capitală. Patatics vrea să reunească în această federație membrii asociațiilor din clădirile cu risc, ca singura entitate care ar putea susține drepturile acestor proprietari pe termen lung.
TEHNIC VORBIND
La 9 martie 2021, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a publicat lista imobilelor cu risc seismic din București din care reiese că:
– 363 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic,
– 373 de imobile sunt încadrate în casa a II-a de risc seismic,
– 116 imobile sunt încadrate în clasa a III-a de risc seismic.
Lista cuprinde imobilele expertizate, cu mențiunea că există încă numeroase clădiri care nici măcar nu au trecut prin acest proces.
