Florin Cîţu şi-a delegat atribuţiile de ministru interimar al Sănătăţii lui Andrei Baciu, secretarul de stat PNL, un fost fotomodel, dar cu ițe sus puse.
Din perspectiva realului, nu a imaginarului celor care din schimbare și-au făcut azimut și condiție de viață, ascensiunea tânărului Baciu pare miraculoasă.
Are 36 de ani. “Băiatul e bazat,” vorba unui coleg de generație.
Deși e membru la PNL sector 1, tânăra speranță a sănătății nu e singur pe lume. La fel ca predecesorul său, Vlăduț Voiculescu, susținut de o imensă rețea de interese.
Pe Andrei Marcu Baciu (soarta sau misiunea?) l-a făcut ginere al controversatului Doru Laurian Bădulescu, fost șef al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, poziție în care a deschis calea investitorilor străini în perimetrul Insulei Șerpilor și nu numai, fost deputat PDSR, fost secretar de stat a lui Emil Boc.
Andrei Baciu a cunoscut-o pe soția sa, Ioana Bădulescu, prin intermediul meseriei de fotomodel pe care a avut-o înainte de a deveni medic sau aspirant la fotoliul de la Sănătate.
La Pungă au ieșit combinațiile
Foto Inquam: Andrei Baciu e adjunctul lui Valeriu Gheorghiță
Potrivit Cancan, în urmă cu mai mulți ani, tânărul s-a angajat la firma de modeling a lui Vali Pungă, fostul soț al Ralucăi Bădulescu, sora Ioanei.
Cei doi, Andrei și Ioana, s-au căsătorit în 2014, asta, fără ca socrii sau consoarta să fii inspectat “memoria fetelor de la Medicină”, care consemna modul său agresiv de a face cuceriri și a le seduce.
Dintr-un ilustru necunoscut, în 2015, după incidentul de la Colectiv, ajunge să fie propus ministru al sănătății în guvernul Cioloș, la nici 30 de ani, fără să aibă rezidențiatul la acea dată. Numai că tabăra adversă a fost mai puternică. Pentru scurt timp, Patriciu Achimaș Cădariu a avut portofoliul.
Antemergătorii lui Vlad Voiculescu, spre primul mandat de ministru, au scos din arhive fotografiile fotomodelului, iar Dacian Cioloș n-a mers mai departe cu el.
Iată că după cinci ani, Baciu revine. De data asta doar printr-o delegare, data viitoare prin vot, este de părere unul dintre cunoscuții săi. “Omul e bazat,” a mai precizat respectiva sursă.
În ultimii patru ani, Baciu a muncit mult la programele PNL, susține unul dintre membrii de partid, din generația tânără.
În realitate, el activa ca director al ONG-ului S.O.S. – Drepturile pacienților, o asociație concepută ca agregator de voturi pentru Cristian Bușoi, pe vremea când își închipuia ca va putea fi desemnat candidat al PNL pentru Primăria Capitalei. Spotul lansat de asociație a fost retras de pe televiziuni prin votul unanim al celor din CNA, în 2015.
Pentru că Asociația S.O.S. – Drepturile pacienților, ONG-ul subsidiar lui Bușoi, ajuns europarlamentar, să nu facă degeaba umbră pământului, bețișorul magic l-a scos din cutie pe Andrei Baciu. Tânărul a fost pus președinte. În această calitate a și semnat mai multe documente încă din 2015.
Foto Inquam: Europarlamentarul Cristian Bușoi, omul de rețea, are un ONG de casă
Dacian Cioloș a negat că vicepreședintele de atunci, Cristian Bușoi, l-a recomandat ca ministru al sănătății. Totuși, până la Vlăduț Voiculescu, a mers o jumătate de tură pe mâna lui Patriciu Achimas Cadariu, la acel moment prezentat drept tehnocrat, ulterior devenind candidat din partea PSD pentru un fotoliu de parlamentar.
Lăsăm la o parte campania de screening cardiac, lansată cu mare pompă la Bruxelles de către Asociația S.O.S. – Drepturile pacienților, în valoare de 500.000 de Euro, pe bani europeni, pe baza cărora românii cu probleme cardiace puteau să-și facă o evaluare la medicul de familie. Puțini bolnavi au știut de acest program.
Cazul lipsei de Digoxin din farmaciile românești e caz de manual de lobby
Producătorul american AbbVie a avut probleme cu acreditarea noului medicament Digoxin. Cel vechi nu se mai producea în România. Zeci de mii de pacienți erau privați de un medicament de bază în tratarea insuficienței cardiace.
Asociația S.O.S. – Drepturile pacienților, publica pe site-ul politicadesănătate.ro, din 13 noiembrie 2015, încă de pe vremea când Bușoi visa la o candidatură din partea PNL la Primăria Capitalei, anunțul că “Digoxin, comprimat 0,25 mg, va fi repus în funcțiune de compania producătoare în prima parte a lunii decembrie 2015”.
Pe repede înainte, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a emis Autorizația de nevoie speciale pentru UNIFARM, în baza căreia compania să poată aduce în România 325.000 de cutii de Digoxin Sopharma, medicament cu aceeași formă farmaceutică și aceeași concentrație ca cea a medicamentului autohton care nu se mai producea.
“Până la repunerea pe piață a Digoxin, îi sfătuiesc pe bolnavii care urmează tratament cu Digoxin să meargă la medicii specialiști, pentru ajustarea schemei terapeutice”, susținea dr. Andrei Baciu, președintele Asociației S.O.S. – Drepturile pacienților
Dogoxin era un medicament fără înlocuitor, utilizat de cel puțin 150.000 de pacienți cu insuficiență cardiacă din România.
În urma campaniei de lobby a ONG-ului condus de Andrei Baciu.
Andrei Baciu, pe vremea când mai făcea un leu din modelling
Cum să faci milionul dintr-un medicament lipsă pe piață
În 2016, tânăra asociație al cărei presedinte era tot Andrei Baciu, revenit din poziția de consilier pe probleme de sănătate al lui Dacian Cioloș, pe cea de președinte al SOS Drepturile Pacienților, fondată cu doar un an înainte, a fost finanțată de către AbbVie România, companie farmaceutică americană cu aproape 200.000 de euro, cu titlu de sponsorizare pentru „campanii publicitare”. În 2017, pe baza unui contract din 2016, a primit restul de până la 1 milion de euro. Informațiile au fost făcute publice pe baza legii transparenței.
Compania farmaceutică americană AbbVie, care în 2015 ocupa un amărât loc 11 în topul vânzărilor de medicamente în România, cu o cotă de piaţă de doar 2,57%, a ajuns, în doar doi ani, lider de piață în România, ocupând un segment de 12,4%, în special grație bugetului de aproximativ 40 de milioane de euro anual alocat de stat – prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – pentru medicamentele pentru hepatita C. Buget pe care AbbVie il înghitea prin 2017 aproape integral, grație unui contract din 2016, potrivit Centrului de Investigații Media, publicat în 19 noiembrie 2020, pe vremea când Andrei Baciu era secretar de stat la Ministerul Sănătății.
Înainte de a fi luat în vizor de Cristian Bușoi, Andrei Baciu a lucrat ca fotomodel la firma fostului soț al sorei, Ioanei Bădulescu, cea care îi va deveni în 2014 soție.
Tatăl Ioanei a fost de-a lungul timpului un influent om politic.
Părintele Sterling e socru mic acum
Doru Bădulescu
Încă de la înființarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, pe timpul guvernării Văcăroiu, Doru Bădulescu a fost președinte. Voci autorizate din sistem susțin că la recomandarea celui mai important jucător de pe piața mineritului de aur, Frank Timiș, Bădulescu a promovat legea mineritului, a gazelor naturale și a petrolului, cea care impunea redevențe pentru exploatarea zăcămintelor naturale, aparținând statului român.
Din poziția sa executivă, a negociat primele drepturi de explorare pentru companiile străine a unor zăcăminte din România. După 14 ani, a recunoscut chiar el în CV-ul publicat pe pagina Ministerului Mediului că a fost principalul autor la elaborarea Legii petrolului si legii minelor si că a facilitat venirea marilor investitori: Amoco, Shell, Enterprise Oil si Canadian Occidental care au semnat, in 1992, acordurile de explorarea cu Rompetrol a unor zăcăminte în România.
Între 1996-2000 a fost senator PDSR – partidul lui Ion Iliescu – aflat în opoziție.
Nu a mai candidat. Ulterior, din poziția de președinte al Oficiului de Privatizare din Ministerul Industriei,în 2002, a negociat privatizarea Petrom și Electrica, cele două mari companii de stat.
Între 2004-2008 a fost președinte al Consiliului Județean Ilfov din partea PSD,
Cum a ajuns Doru Laurian Bădulescu secretar de Stat la Mediu în guvernul Boc?
De departe, cea mai mare realizare profesională a lui Bădulescu a fost afacerea Sterlling.
Printr-o Hotărâre de Guvern, emisă de Guvernul Tăriceanu (Hotărâre nr. 1446 din 12/11/2008), petrolul și gazele din jurul Insulei Șerpilor au fost concesionate unei firme, Midia Resources SRL, care avea la acea dată un capital social de doar 200 de lei. Bilanțul pe 2007 al acestei firme arată că nu avea angajați, iar cifra de afaceri a fost 0 lei.
Bădulescu a detinut si functia de presedinte al Comitetului Director la toate companiile străine care au semnat acord de asociere cu fosta companie de stat Rompetrol, pentru explorarea și ulterior exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, mai precis pe cele din jurul Insulei Șerpilor.
Deci el a reprezentat statul când Rompetrol SA s-a asociat cu Amoco, Shell, Enterprise Oil si Canadian Occidental, iar peste mai bine de zece ani, aceste companii în relația cu statul, din fotoliul de președinte sau de director general al fiecăreia dintre acestea.
La scurt timp de la câștigarea procesului de la Haga, prin care statul român primea în totalitate Insula Șerpilor și o parte consistentă din arealul maritime, Bădulescu a fost numit de către Emil Boc, pe repede înainte, secretar de stat de la Ministerul Mediului, pentru a le rezolva entităților juridice străine avizele de mediu, specula la acea vreme jurnalistul Dan Badea.
„Actorii din spatele afacerii zăcămintelor din Marea Neagră sunt atât de influenți, încât au reușit să-și rezolve și ultima piedică din calea exploatării resurselor de gaze: obținerea avizului de mediu” – afirmau autorii dezvăluirilor din Vot.ro.
Numit secretar de stat din partea PSD cu cateva zile înainte de decizia de la Haga, Doru Badulescu avea, într-adevăr, un trecut care-l recomanda pentru acest gen de speculații. Mai multe detalii AICI.
Curtea de Conturi a anunțat un deficit de 38 de milioane de dolari
„Agenția Națională pentru Resurse Minerale a administrat necorespunzător patrimoniul statului prin concesionarea cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare a dreptului de a efectua operațiuni petroliere în perimetrele Midia și Pelican, precum și în suprafețele atribuite statului romån după pronunțarea definitivă și irevocabilă a Curții Internaționale de Justiție de la Haga“ – aceasta este concluzia controlului Curții de Conturi privind acordul petrolier al companiei Sterling Resources Ltd.
Pe lângă „administrarea necorespunzătoare“, Curtea de Conturi a constatat abateri în valoare de circa 38 mil. dolari, potrivit raportului instituției pe 2009. Raportul arată mai multe abateri grave de la legalitate.
Legăturile lui Bădulescu, să ne reamintim, cu afacerea Sterling au început în 1993, când a fost numit primul președinte al ANRM si, apoi, presedinte al Consiliului Director al firmelor Enterprise Oil si Canadian Oil. Prima dintre aceste societati este exact aceea care primise, cu un an înainte, dreptul de explorare pentru zăcămintele Pelican XIII și Midia XV din Marea Neagră.
Ulterior, companiile au scos la vânzare dreptul de concesionare a perimetrelor maritime.
Nici după 20 de ani nu se scot bani din Marea Neagră, dar Doru Bădulescu rămâne un om influent, iată acum prin ginere, secondat de un alt om de sistem, Cristian Bușoi.
