Președintele Joe Biden are cu certitudine idei diferite de predecesorul său, Donald Trump, în foarte multe chestiuni. Dar aproape cu siguranță, inițiativa de suplimentare a trupelor americane din România, lansată în anul 2020 de președintele Trump, va fi continuată, în anul 2021, de președintele Biden.
Potrivit unui articol publicat acum câteva zile pe site-ul publicației armatei SUA, “Stars and Stripes”, membrii Congresului au intenția să blocheze planul, lansat de Trump, de reducere a trupelor americane din Germania. Dar în paralel, aceiași politicieni au în vedere sporirea trupelor americane din cel puțin trei țări europene – deci această suplimentare nu se va mai face prin mutarea unor trupe din Germania spre estul Europei, ci prin alte mijloace.
“Lista țărilor care trebuie luate în considerare pentru eventuale creșteri ale trupelor include Grecia, România și Bulgaria, în toate acestea existând locuri în care armata a adăugat capacități în ultimii ani, întrucât comandamentul SUA din Europa (EUCOM) își propune să își consolideze poziția în jurul Mării Negre și în estul Mediteranei”, precizează articolul publicat în revista militară americană.
Legea privind Autorizarea Apărării (Defense Authorization Act), aprobată de Congres, precizează că secretarul Apărării nu poate reduce efectivul american din Germania sub nivelul actual, de 34.500 de oameni, decât după o analiză detaliată care să ia în calcul o gamă largă de posibile implicații de securitate.
Aceeași lege solicită Pentagonului să “examineze poziția de forțe” din sud-estul Europei și să decidă ce cale este mai bună pentru sporirea trupelor americane din această zonă: prin trupe staționate permanent sau prin deplasări pe baze rotaționale. Amintim că, încă de acum o lună, surse politico – militare de la București precizau, pentru „România liberă”, că sporirea trupelor americane din România se va face pe baze rotaționale.
Este România pusă în pericol de acțiunile Rusiei?
În ultimele săptămâni s-au înmulțit semnalele privind apropierea unor avioane militare ale Rusiei de spațiul aerian al României, al Bulgariei sau al altor state NATO, iar nave ale Rusiei monitorizează permanent exercițiile NATO din Marea Neagră.
Pot Statele Unite să apere România împotriva Rusiei?
Statele Unite au permanent militari și echipamente în România, iar ideea președintelui Trump, care va fi probabil continuată de președintele Biden, este creșterea efectivelor americane din România, începând chiar din anul 2021.
“Am asistat la o dezvoltare incredibil de masivă de dezinformare, de teorii ale conspirației, de atacuri cibernetice și atacuri hibride, și evident că acest lucru ne preocupă. De unde vin aceste atacuri? De la agenți statali și non-statali. Pentru că sunt actori statali care încearcă să profite de acest moment de cumpănă și să amplifice fracturi, unele pre-existente în societățile noastre, altele pur și simplu imaginare”
Mircea Geoană,
Secretar general adjunct al NATO
“România și Polonia sunt elemente fundamentale în apărarea Flancului Estic al NATO. Sevastopolul este la mai puțin de 600 de kilometri distanță de locul în care ne aflăm aici. Tiraspolul este la 400 de kilometri distanță”
Adrian Zuckerman,
Ambasadorul Statelor Unite la București
Reconfigurarea trupelor Statelor Unite din estul Europei se va face în contextul în care Pentagonul trebuie să analizeze și “influența Rusiei și a Chinei în această parte a Europei”. Despre influența Rusiei și despre activitățile ei militare deja se vorbește foarte mult. O noutate este atenția acordată de americani influenței Chinei în estul Europei. Foarte criticată de americani este tendința Chinei de a se implica în construirea rețelelor de comunicații 5G în țările din estul Europei, inclusiv din China – mesaje în acest sens fiind transmise inclusiv de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.
Din punctul de vedere al propagandei, NATO a avertizat, acum trei luni, că nu doar Rusia ci și China derulează campanii ample de dezinformare în Europa, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus și al eforturilor de limitare a ei. Aceste campanii speculează ideea că restricțiile sanitare reprezintă încălcări ale drepturilor omului.
Din punct de vedere strict militar, se remarcă participarea Chinei la exerciții militare conduse de Rusia în zona Mării Negre, cum a fost cel din luna septembrie 2020. La acel exercițiu, Rusia a folosit în principal trupe staționate în peninsula Crimeea – teritoriu pe care îl ocupă ilegal – fără ca, pentru China, această situație să reprezinte o problemă. Țările care au trimis detașamente de luptători la acel exercițiu, organizat de Rusia, au fost Armenia, Belarus, China, Myanmar şi Pakistan. În plus, au trimis observatori militari alte câteva țări: Azerbaidjan, Indonezia, Iran, Kazahstan, Tadjikistan şi Sri Lanka.
Interesantă este și atitudinea Serbiei, o țară neutră, care are relații reci cu NATO (datând din perioada în care NATO a atacat Iugoslavia) dar care încearcă să se mențină în echilibru între cei trei lideri mondiali – SUA, Rusia și, mai nou, China.
