Pe cand Romania traia frenezia economiei care "duduie" – adica in urma cu numai cateva luni –, agentia de rating Standard& Poor‘s sublinia ca Romania se numara printre statele vulnerabile la o reducere a lichiditatii globale, avand in vedere expunerea sa externa. Textual, raportul agentiei spunea ca "daca la nivel mondial are loc o reducere a lichiditatii, iar investitorii devin mai precauti, ei se vor retrage mai degraba din statele cu o pozitie externa vulnerabila, cum este si Romania".
Analiza Standard&Poor‘s era unilaterala, dar era totusi ceva. Unilaterala, pentru ca parca existau ochi numai pentru vulnerabilitatea pe care expunerea externa o reprezenta in caz de criza de lichiditati la nivel global mondial, dar era totusi ceva pentru ca aprecierea venea intr-o perioada in care aproape toti, inclusiv agentiile de rating, nu aveau ochi decat pentru cresterea economica, scaderea inflatiei, afluxul de capitaluri straine si ascensiunea leului.
Aparent, nu dupa mult timp, practic la numai cateva luni, miscarile de pe piata au dat dreptate expertilor Standard&Poor‘s. A fost de ajuns ca reverberatii modeste ale crizei unui segment din piata imobiliara din SUA sa ajunga prin Romania ca leul a luat-o in jos si inflatia a revenit.
Asta insa doar aparent! Pentru ca, din pacate, criza unui segment din piata imobiliara din SUA n-a fost decat un prilej. Vulnerabilitatea externa a Romaniei exista de mult. Oricum, exista aproape in aceiasi parametri si acum cateva luni, pe cand facea Standard& Poor‘s consideratiile mentionate. Este vorba de o vulnerabilitate atat pe plan extern – cea evocata de Standard& Poor‘s –, cat si pe multe alte planuri, nici prin gand a fi avute in vedere de agentia de rating la vremea respectiva! Vulnerabilitatile Romaniei erau prea mari pentru a nu ajunge sa se manifeste. Prea mari pentru a avea nevoie de crize internationale spre a iesi la suprafata. Daca nu era prilejul cu criza unuia dintre segmentele pietei imobiliare din SUA, aparea in curand un alt prilej.
Vulnerabilitatile economice ale Romaniei sunt extreme. Pe de o parte, sunt cele la vedere. si este vorba, inainte de toate, de deficitul extern fabulos, care este nesanatos si nesustenabil. Pe seama si cu pretul acestuia s-au realizat si cresterea economica, si scaderea inflatiei, si aiuritoarea ascensiune a leului. Daca sustinuta crestere economica nu a fost obtinuta pe baza sporirii productiei interne sau a exportului, ci pe baza de consum din import, aceasta este vulnerabila la decizia altora din afara de a mai finanta consumul peste plapuma proprie din Romania. Daca scaderea inflatiei nu a rezultat din restructurarea economiei, ci din importuri mai ieftine, aceasta este vulnerabila nu numai la orice inflamare a preturilor pe pietele externe, dar si la orice gatuire a importurilor din ratiuni de plati externe. Cat despre o ascensiune a leului fara acoperire in castiguri de productivitate a muncii in economie, aceasta constituie o vulnerabilitate in sine, o inversare inevitabila de tendinta izvorand din insesi conditiile fundamentale din economie. In mod evident, daca moneda nationala ajunge cumva mai buna decat economia nationala, replierea se face de la moneda catre economie si niciodata invers.
Pe de alta parte, exista insa vulnerabilitatile de profunzime ale economiei din Romania, care provin din subdezvoltarea periclitanta a sectorului real al economiei, din slabiciunea industriei, din competitivitatea scazuta a acesteia si din dezastrul din agricultura. Aceasta situatie ofera o baza slaba pentru articularea sectoarelor care se dezvolta acum si care sunt vizate preponderent si de investitiile straine: imobiliar, retail si financiar. Fara o baza industriala si agricola solida, dezvoltarea fara indoiala necesara in sectoarele imobiliar, financiar si de retail alcatuieste un fel de castel de nisip extrem de friabil in bataia vanturilor, valurilor. Nemaivorbind de faptul ca statul roman este un stat slab, fara capacitate de a intreprinde corectiile necesare, in urma cedarii tuturor pozitiilor sale in axa majora a economiei si deci a parghiilor de interventie si influenta. Dar vulnerabilitatea vulnerabilitatilor economiei din Romania consta nu atat in castelele de nisip,
cat mai ales in faptul ca pana si nisipul este din import.
