17.8 C
București
joi, 26 septembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăVa reînvia legea ilicitului?

Va reînvia legea ilicitului?

România ar trebui să renunţe la prezumţia de caracter licit al averilor, trecută în Constituţie, fapt care va uşura confiscarea bunurilor obţinute cu încălcarea legii, au declarat ieri mai mulţi politicieni străini şi români apropiaţi arcului guvernamental, în cadrul unei mese rotunde de la care au lipsit, însă, specialiştii independenţi in drept fiscal.

Ambasadorul SUA: Prezumţia constituţională e o licenţă de a fura

Potrivit ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, prevederea caracterului licit „a fost până acum licenţa de a fura”. „Nu cred că ar trebui să existe o astfel de prezumţie”, a spus Gitenstein în cadrul mesei rotunde „Confiscarea în România şi bunele practici la nivel internaţional”, organizată de Societatea Academică din România, Iniţiativa pentru o Justiţie Curată şi Freedom House România. Potrivit acestuia lucrurile în SUA sunt simple: „în SUA confiscarea bunurilor este foarte simplă. Se întâmplă indiferent pe ce nume se află proprietatea. Dacă ea nu poate fi justificată legal, atunci ea este confiscată”.
Există acolo două forme de confiscare. Pe de o parte, este confiscarea criminală în urma unei condamnări, în cazul celor care au comis infracţiuni. Pe de altă parte există şi confiscarea civilă pentru care nu este nevoie de o condamnare şi prin care statul poate confisca bunurile printr-un dosar civil. Banii sau bunurile confiscate merg într-un fond guvernamental folosit la finanţarea unor acţiuni publice.

Marea Britanie: Trei tipuri de confiscare

In Marea Britanie lucrurile nu au mers ca pe roate mai ales anterior anului 2002, în care a fost modificat codul penal. Peter Thomas, consilier al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti spune că înainte de 2002 bunurile şi averea puteau fi confiscate abia după condamnarea penală. De cele mai multe ori se confiscau doar bunurile rezultate din activităţi ilegale precum traficul de droguri sau terorismul.
Prin noul cod penal în 2002 s-a dat autorităţilor mai multă putere de a investiga, de a îngheţa şi de a confisca bunurile dobândite ilicit. Astfel, de atunci, cine e găsit cu peste 1.000 de lire asupra sa şi nu îi poate justifica, i se confiscă suma. Persoana în cauză poate contesta confiscarea iar judecata are loc rapid. Aproximativ 70% dintre persoanele cărora li s-au confiscat bani se adresează instanţelor, spune Peter Thomas.

In Marea Britanie sunt trei tipuri de confiscare: confiscarea criminală, recuperarea civilă şi taxarea. Prima presupune îngheţarea bunurilor într-o fază preliminară a unei anchete. Este suficientă o „bănuială rezonabilă”. Odată condamnată persoana, dacă aceasta a obţinut peste 5.000 de lire din infracţiuni, se poate decide confiscarea averii. In ceea ce priveşte recuperarea civilă, procurorii se adresează justiţiei cerând recuperarea bunurilor obţinute în urma infracţiunii. Acţiunea priveşte bunurile, nu persoana, aşa că nu contează dacă aceasta este declarată nevinovată de o instanţă sau dacă a decedat. A treia cale, cea a taxării poate merge până în urmă cu 20 de ani. Odată ce s-a decis taxarea bunurilor nejustificate, este în sarcina contribuabilului să arate legalitatea obţinerii acestora.
Peter Thomas spune că anual se confiscă bunuri şi bani totalizând 200 de milioane de euro.

Macovei propune confiscarea integrală a averilor

Monica Macovei, europarlamentar şi fost ministru al Justiţiei, a spus că o dispoziţie similară cu art. 44 din Constituţie (aliniatul 8 al acestui articol prezumă caracterul licit al averilor ) nu există în legea fundamentală a altor ţări. Confiscarea ar putea fi extinsă, adică dacă cineva e vinovat pentru că dat mită 500 de euro i se va confisca toată averea, dacă inculpatul nu va putea demonstra provenienţa legală a acesteia. Opinia publică şi politicienii trebuie să renunţe la prejudecata confirm căreia confiscările sunt legate de condamnări penale.

Potrivit consilierului prezidenţial Ştefan Diaconu, excepţiile de neconsituţionalitate ridicate de avocaţii persoanelor ale căror bunuri urmau să fie confiscate au trenat cazurile respective ani de zile.

Cum va funcţiona sistemul?

Autoritatea fiscală va impozita cu 16% diferenţa între veniturile declarate şi cheltuielile efectuate. Diferenţa va putea fi justificată în 60 de zile iar controlul va fi efectuat dacă apare o diferenţă de cel puţin 10% între cheltuieli şi venituri, dar nu mai puţin de 50.000 lei, au spus ieri oficiali ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală participanţi la dezbatere.

Urmareste dezbaterile aici

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite

Premierul slovac Robert Fico primește din nou o amenințare

Robert Fico, premierul Slovaciei, a primit o scrisoare care conținea un glonț din partea unui expeditor necunoscut, a anunțat guvernul de la Bratislava, miercuri,...

Rareș Bogdan avertizează asupra unui dezastru economic cauzat de politica PSD și a lui Marcel Ciolacu

Rareş Bogdan a lansat miercuri seară un atac la adresa premierului Marcel Ciolacu și a liderilor PSD pe care îi acuză de faptul că...

Ce au discutat Klaus Iohannis și premierul armean Nikol Pașinian la New York

Preşedintele român Klaus Iohannis a avut miercuri, la New York, o întâlnire cu premierul armean Nikol Paşinian, pe marginea Adunării Generale a ONU, cu...
Ultima oră
Pe aceeași temă