Dupa criza creditelor ipotecare care a inghitit piata imobiliara, dupa criza din sectorul financiar si transferarea ei in asa-numita economie "reala", Statele Unite se afla in fata unui nou val al furtunii care ar putea avea, din nou, efecte catastrofale si pentru restul lumii: criza cartilor de credit. Aceasta noua fisura in sistemul economic, deja vizibila prin pierderile masive ale emitentilor cartilor de credit, ar putea amplifica efectele sociale, si nu numai, ale crizei economice care a lasat deja multi oameni fara slujbe.
Sistemul de plata prin carti de credit se afla in logica unui cerc vicios, care ameninta serios situatia companiilor ce emit carti de credit. Pentru a supravietui, acestea transfera o parte din pierderi clientilor. Persoanele fizice si familiile din SUA, deocamdata, simt astfel cum bucata de plastic din portmoneu ii face sa experimenteze, la scara personala, aceleasi dificultati financiare cu care se confrunta antreprenorii care nu mai au acces la credite pentru continuarea activitatii.
Fenomenul are loc in conditiile unei cresteri a somajului si a scaderii veniturilor personale, fapte care au facut ca americanii sa recurga tot mai mult la "imprumutul pe plastic" pentru a face fata cheltuielilor zilnice.
Expertii financiari europeni afirma ca riscurile extinderii acestei crize la nivel global sunt mai mici, pentru ca piata creditelor pe card din SUA nu a fost supradimensionata precum cea a creditelor ipotecare. Cu toate acestea, strategiile de supravietuire ale companiilor de carduri pot ingreuna indirect iesirea din criza. De asemenea, povara care ar putea fi transferata asupra bancilor ar ingreuna si mai mult situatia acestora.
Potrivit rezervei federale (banca centrala din Statele Unite), citata de huffingtonpost.com, datoria totala acumulata de americani in 2008 prin sistemul de creditare pe carti de credit a atins nivelul-record de 951 miliarde dolari si este foarte probabil sa continue sa creasca, in ciuda crizei economice care sugruma rata de ocupare a fortei de munca si consumul populatiei.
In fapt, sistemul de plata prin carti de credit se afla in logica unui cerc vicios, care ameninta serios situatia companiilor emitente. Conform Newsweek, care citeaza agentia internationala de evaluare a riscurilor Innovest, emitentii de carti de credit au inregistrat anul trecut pierderi de 41 miliarde dolari.
Pentru a supravietui, bancile si cooperativele ce emit carti de credit transfera o parte din pierderi clientilor, punand presiune asupra situatiei financiare a persoanelor fizice si a familiilor. Americanii simt astfel cum bucata de plastic din portmoneu ii face actorii unei reeditari, la scara personala, a dificultatilor financiare resimtite in primele faze ale crizei financiare de catre antreprenorii care nu aveau acces la credite pentru continuarea activitatii.
Cercul vicios
Aflati in fata unei scaderi a veniturilor personale, cauzata fie de intrarea in somaj, fie pur si simplu de situatia economica generala, americanii se vad nevoiti sa recurga tot mai des la plata prin cartea de credit pentru a-si asigura nevoile de zi cu zi sau pentru a-si onora obligatiile fiscale si de asigurari.
Insa, pe masura ce datoria acumulata fata de emitentul cardului creste, multi ajung in situatia de a intarzia platile lunare de rambursare sau chiar in imposibilitate totala de plata. In momentul in care nu platesc la timp, companiile care au emis cartea de credit, deja afectate de pierderile din alte domenii, nu ezita nici un moment sa le mareasca dobanzile sau sa le impuna tot felul de taxe si comisioane.
Toate aceste penalitati nu fac insa altceva decat sa ingreuneze si mai mult achitarea ratelor lunare ale celor care se afla deja in dificultate. In acest fel, numarul celor care nu-si mai achita obligatiile fata de banci sau alte companii ce emit carti de credit creste, iar cercul vicios este reluat.
Conform celei mai recente analize a agentiei Moody’s, citata de AFP, rata creditelor contractate prin card pe care bancherii nu mai spera sa le recupereze a atins in ianuarie nivelul-record de 7,74%. si lucrurile nu par sa se opreasca aici, pentru ca un alt indicator – cel al clientilor care decid sa recurga la infractiuni pentru a scapa de obligatiile fata de emitentii de card – a crescut de asemenea la 5,94%, cel mai ridicat nivel din 1992 incoace. Cresterea numarului delincventilor in acest sector prognozeaza de obicei o crestere a imprumuturilor neperformante.
Sufera si cei care platesc la timp
Ca o prima reactie la fenomenul care le ameninta afacerea – pe langa impunerea de penalitati pentru rau-platnici –, companiile care emit carti de credit au marit dobanzile pentru toti clientii si, recent, au micsorat considerabil plafoanele de creditare. Majorarea dobanzii a expus bancile la un tir de critici din partea clientilor, dar si a politicienilor, care au subliniat ca Rezerva Federala, dimpotriva, a micsorat rata de referinta a dobanzii la 0,25%, tocmai pentru a debloca creditarea. Nu in ultimul rand, criticii bancilor au subliniat ca multe dintre ele au beneficiat deja de sume de ordinul miliardelor de dolari din ajutoarele oferite de guvernul federal.
Reluarea marii creditari, afectata indirect
Micsorarea plafoanelor de creditare a ingrosat randurile celor nemultumiti pentru ca prin aceasta masura
s-au redus automat si indicii de probitate financiara ai tuturor clientilor, chiar si ai celor bun-platnici, creand un nou cerc vicios. Potrivit ABCNews, acest fapt le ingreuneaza americanilor accesul la noi credite, inclusiv la cele mult mai mari, pentru achizitionarea de locuinte sau refinantarea creditelor ipotecare deja contractate. Indicii de probitate financiara ai persoanelor fizice – un fel de carte de vizita a celui care doreste un credit – sunt calculati in functie de mai multi indicatori dar si ca raport intre plafonul maxim de creditare si datoria deja acumulata.
» Consecinte sociale si demografice
Masurile luate de companiile de credit cu privire la limitarea riscurilor la care sunt expuse din cauza problemelor financiare ale clientilor risca sa aduca efecte serioase in plan social si chiar demografic. Criza economica care a lovit antreprenorii si i-a fortat sa faca reduceri de personal a generat o crestere a somajului, care, conform cifrelor guvernului federal, a ajuns la 7,6%, un nivel- record pentru ultimii 17 ani. Pe langa cei care ingroasa randurile somerilor, si cei care reusesc sa-si pastreze sursele de venit au de suferit.
Chiar daca nu fac parte din categoria rau-platnicilor, dupa revizuirea limitelor de credit si, implicit, a probitatii financiare, multe cupluri aleg sa amane pe termen nedefinit casatoria planificata, chiar daca ambii parteneri si-au pastrat slujbele. Mai mult, potrivit Bloomberg.com, cuplurile casatorite sau nu decid sa renunte la a avea un copil din cauza incertitudinii, pe care o resimt ca urmare a constrangerilor impuse de companiile de carduri.
» Deutsche Bank tempereaza temerile
Daca pentru oamenii obisnuiti dificultatile generate de conditiile de creditare pe card sunt o povara certa, pentru sistemul financiar global riscurile nu sunt atat de mari, afirma Berhard Gräf, economistul Diviziei Cercetare a Deutsche Bank, citat de Newsweek. Expertul german arata ca desi, in absolut, creditele pe card au crescut in SUA cu aproape 80% in ultimii zece ani, nu se poate vorbi despre o umflare artificiala a acestei piete, cum a fost in cazul creditelor ipotecare.
Datoria de aproape 1.000 de miliarde din sectorul creditelor pe card nu reprezinta decat 10% in comparatie cu cea acumulata de clientii de imprumuturi ipotecare. Gräf afirma ca indatorarea pe carti de credit nu este excesiva in Statele Unite, pentru ca, in pofida cresterii in absolut, ea a ramas constant in jurul a 9% din veniturile anuale ale americanilor, spre deosebire de indatorarea ipotecara, care in 2008 ajunsese la 100%.
Newsweek, care considera ca o extindere globala a crizei cardurilor din SUA nu este decat "un mit", aminteste si ca dimensiunea pietei secundare a titlurilor de creanta din carduri nu este supradimensionata, cum a fost in cazul imobiliarelor. Numai o treime din cele aproape 1.000 de miliarde – creante pe care le au bancile asupra americanilor detinatori de card – sunt tranzactionate pe pietele secundare internationale, acolo unde bancherii isi vand unul altuia creantele pentru raspandirea riscurilor in intreg sistemul financiar mondial.
