Cel puţin 75 milioane euro trebuie alocaţi imediat de Guvern pentru salvarea a 3.000 de proiecte cu impact social major, din care Comisia Europeană şi-a retras parţial finanţarea, după ce nu a mai efectuat plăţi din luna iulie, urmare a fraudelor constatate în cadrul programului. Guvernul, însă, este presat de menţinerea unui deficit bugetar agreat deja cu FMI.
Sute de organizaţii neguvernamentale, asociaţii sau firme, titulare a 3.000 de proiecte finanţate prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane (POSDRU) de către UE cu 15,1 miliarde lei ameninţă cu suspendarea programelor destinate integrării în muncă, inserţiei sociale, reorientării profesionale sau protecţiei a zecii de mii de persoane aflate în dificultate, respectiv copii cu dizabilităţi, tineri proveniţi din orfelinate fără familii sau şomeri.
De altfel, 149 de organizaţii neguvernamentale societăţi comerciale, autorităţi, instituţii publice şi universităţi implicate în derularea programelor POSDRU au tras ieri un semnal de alarmă asupra situaţiei în care se găsesc, după blocarea în luna iulie a plăţilor făcute de UE pentru programe. În lunile scurse de atunci, iniţiatorii programelor de factură socială s-au văzut nevoiţi să recurgă la resurse proprii pentru a susţine programele în cauză, însă banii s-au terminat, iar unii au ajuns chiar în situaţia de a fi executaţi de bănci, de a concedia salariaţii sau de a-şi vinde activele. Alţii s-au apucat să deruleze activităţi private, precum pregătire profesională contra cost pentru a obţine banii necesari continuării programelor POSDRU. Facturile au fost prezentate statului de luni bune de zile, iar beneficiarii au ajuns să crediteze statul cu sume importante, după ce Bruxellesul a suspendat în iulie 2012 decontarea cheltuielilor pe programe. Deoarece nu primesc bani pentru salariile formatorilor, dar sunt obligaţi să achite statului taxe, beneficiarii recurg la concedieri sau la suspendări ale programelor.
Fabrica tinerilor cu dizabilităţi îşi poate închide porţile
Blocarea plăţilor UE pe POSDRU a avut loc ca urmare a fraudelor constatate în derularea proiectelor. Sacrificaţi sunt însă nu cei care au fraudat fondurile cât sute de beneficiari cinstiţi ai acestor fonduri, care ajută prin programele lor zeci de mii de români în dificultate.
Fundaţia „Dezvoltarea Popoarelor” este unul dintre beneficiari, iar proiectul finanţat a presupus construirea a două fabrici, una la Cluj, alta la Bucureşti, în care să fie angajaţi tineri cu dizabilităţi. Fabricile, care produc termopane, respectiv mozaic, sunt soluţia pentru 4.000 de persoane care au fost ajutate în acest proiect, spune Călin Pop, reprezentant al Fundaţiei. „Organizaţia pe care o reprezint a depăşit, deja, cadrul „dificultăţi financiare”. În acest moment, am expus în sistemul POSDRU peste 30 milioane lei, bani care nu ştim dacă şi când vor mai veni. Iar acest lucru a însemnat sacrificiul a 12 ani de muncă socială a organizaţiei noastre, adică închierea şi vanzarea a trei case de tip familial, închirierea şi vânzarea a două centre de zi, închiderea şi vânzarea biroului organizaţiei şi intrarea în şomaj a peste 80 de angajaţi”, spune el.
„Pe unul dintre proiecte, care presupune integrarea şcolară a peste 7.500 de copiilor în risc de abandon şcolar din 32 de judeţe, din luna iunie 2011 nu ne-a mai fost rambursat nici un ban. Nu mai putem susţine centrele create din fondurile proprii ale organizaţiei, mai ales în condiţiile în care avem de recuperat de la AM POSDRU circa 500.000 euro din alte două proiecte, spune şi Liliana Bibac de la Salvaţi Copiii.
Cazurile nu sunt unice. Structural Consulting Group, Academia de Advocacy şi Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale, autorii unei scrisori deschise adresate Guvernului în care solicită reluarea plăţilor prin POSDRU până la 30 septembrie şi plata datoriilor până la 30 octombrie, au prezentat ieri mai multe cazuri similare. „Problema POSDRU este una dramatică. Mesajele beneficiarilor şi partenerilor POSDRU (…) exprimă un singur lucru: «Soluţiile noastre s-au terminat! Este nevoie ca statul român să-si asume rolul de partener şi să ia măsuri reale»”, spune Dan Barna de la Structural Consulting Group. Organizatorii protestului de ieri estimează că blocajul POSDRU afectează 65.000 de şomeri, 15.000 de potenţiali iniţiatori de afaceri, 6.500 de unităţi şcolare, 70 de universităţi, 150.000 de studenţi, 830 de întreprinderi sociale.
Un sondaj prezentat ieri a arătat că 94% din beneficiari s-au împrumutat pentru a putea continua proiectul (20% de la bănci). Apoi, 95% dintre beneficiari au acumulat datorii la furnizorii lor, alţii deâct statul (furnizori de spaţii, de pregătire profesională, burse sau plăţi către grupurile ţintă etc.), iar datoria medie a ajuns la 532.000 lei pe organizaţie.
CE analizează, proiectele mor
Autorii scrisorii deschise trimise ieri mai multor ministere, printre care cel al Muncii, al Fondurilor Europene precum şi primului-ministru, Victor Ponta cer deblocarea situaţiei. Ei spun că, după cum corupţia unor politicieni nu e similară cu corupţia întregii clase politice, la fel neregulile sesizate în anumite proiecte nu pot fi atribuite tuturor beneficiarilor.
Perspectivele, însă, nu sunt tocmai încurajatoare. Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat ieri că soluţia pentru beneficiarii POSDRU care întâmpină probleme severe din cauza întreruperii plăţilor de către Comisia Europeană este efectuarea de plăţi interne de la bugetul de stat, prin ministerele Muncii şi Educaţiei. „Singura soluţie este să se identifice sume de bani, să fie transferate Ministerului Muncii şi Ministerului Educaţiei şi să fie făcute plăţile interne către beneficiari. Eu sper să fie identificate soluţii”, a declarat miercuri Orban, la dezbaterea „UE la răscruce?”, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene. El a arătat că procentul de 25% corecţie financiară preventivă stabilit de Comisia Europeană pentru rambursările efectuate pe POSDRU ar corespunde unei cifre de peste 75 milioane de euro. Orban a mai precizat că în aceste zile la Bucureşti se află o misiune a Comisiei Europene de „fact finding”, de evaluare a programului POSDRU, arătând că în funcţie de concluziile acesteia rămâne de văzut dacă România mai poate evita suspendarea acestui program, aflat în prezent în fază de presuspendare. Banii nu pot fi luaţi însă dintr-un condei din bugetul unui minister şi mutaţi pur şi simplu în altul. Aceasta presupune efectuarea unei rectificări bugetare care de obicei are loc în toamnă. În plus, banii nu pot veni prin majorarea deficitului bugetar, bătut în cuie cu FMI, la nivelul de 2,2 % din PIB. Odată suspendate proiectele din lipsă de bani, acestea nu mai pot fi reluate şi închiderea unuia trage după el stoparea multor altora. Soluţiile Guvernului trebuie să fie imediate.
