Dintre obiectivele turistice promovate intens de autorităţi, Delta Dunării atrage de 40 de ori mai puţini vizitatori decât staţiunile balneare.
Strategia Ministerului Turismului de atragere a turiştilor străini şi autohtoni pune accentul pe „vechea arhitectură, foarte bine păstrată, a comunităţilor rurale”, pe România pură a peisajelor nealterate de om din Carpaţi până la Dunăre, pe tradiţia păstrată în biserici şi în diverse meşteşuguri, pe oraşele „desenate” în urmă cu sute de ani. Cel puţin aşa reiese din clipurile de promovare realizate de acest minister, care nu-i cheamă pe turişti în România pentru distracţie, viaţă de noapte sau litoral.
Brandurile scoase în faţă sunt bisericile din Bucovina, tradiţiile în Maramureş, unicitatea Deltei, fortăreţele săseşti, apele termale care se regăsesc cu preponderenţă în judeţele Vâlcea, Bihor, Mehedinţi. În ultima vreme, s-a mai încercat atragerea turiştilor prin construcţia unor pârtii (proiectul „Ski în Carpaţi”) şi abia de curând au existat intenţii timide de a promova Bucureştiul prin organizarea unor tururi virtuale.
Totuşi, datele de la Institutul Naţional de Statistică, dar şi cele luate prin intermediul consiliilor judeţene ne-au arătat că cei mai mulţi vizitatori vin în Bucureşti. Abia pe locurile următoare se situează în ordine: staţiunile balneare, Bucovina, Sibiu, zona montană, Maramureş şi, la mare distanţă Delta Dunării. Această statistică a avut la bază numărul de înnoptări în unităţile de cazare pe anul 2010. Am ales această perioadă pentru că are cele mai recente cifre pe un întreg an şi nu câteva luni sau o lună, deoarece unele tipuri de turism sunt sezoniere. Topul destinaţiilor româneşti arată astfel (am exclus Bucureştiul, pentru că aici cei mai mulţi turişti sunt de fapt oameni de afaceri)
1. Staţiunile balneare, cele mai căutate de români
În România există zeci de staţiuni balneoclimaterice, dar foarte puţine au cunoscut lucrări de modernizare, una dintre excepţiile notabile fiind Băile Felix. Majoritatea locurilor de cazare sunt în hoteluri construite înainte de ’89, care şi-au păstrat mobilerul vechi, cu pereţi care nu au mai cunoscut de ani un strat de vopsea etc. O investigaţie a RL a scos la iveală şi alte deficienţe: hoteluri neîncălzite în mijlocul iernii, izvoare termale pe care s-a pus lacătul, complex de tratament fără geamuri. Aşa se face că majoritatea turiştiilor care vin la Căciulata, Herculane, Călimăneşti sunt români: 3,8 milioane de persoane în 2010. Cei mai mulţi au optat pentru tratamentele medicale prin programe sociale sau prin intermediul sindicatelor. Turiştii străini au fost aproape inexistenţi, sub 100.000, chiar dacă preţurile au fost accesibile. La Herculane o cameră costă de la 65 de lei în extrasezon şi ajunge până la 100 de lei în timpul verii, iar un prânz la un restaurant mediu ajunge la 50 – 60 de lei.
2. Mănăstirile, vizitate de 400.000 de străini
Numărul turiştilor în Bucovina a fost de 2,2 milioane, potrivit datelor INS. Consiliul Judeţean Suceva estimează că, din numărul total, 18% au fost turişti străini, ceea ce ne duce spre o cifră de peste 400.000. Autorităţile au încercat să vândă această zonă punând-o sub umbrela turismului ecumenic. De altfel, într-o prezentare realizată pentru potenţialii turişti străini, Ministerul Turismului a trecut la „locuri care merită a fi explorate” un număr de 14 mănăstiri printre care Voroneţ („Capela Sixtină a estului”) sau Agapia („una dintre cele mai mari mănăstiri ortodoxe de călugăriţe din lume”), dar şi Cheile Bicazului, Cetatea Neamţului, Ceahlăul denumit „Olimpul românesc, munţii sacri ai dacilor, strămoşii românilor, unde Zamolxe, zeul lor suprem îşi avea templul”.
Preţurile la cazare sunt mai ridicate decât cele din staţiunile balneoclimaterice, şi se situează între 85 şi 130 de lei pe noapte. Un prânz tradiţional este între 40 – 45 de lei. Specialiştii susţin că numărul relativ mic de vizitatori din străinătate se datorează faptului că turismul ecumenic rămâne unul de nişă.
3. Prietenii saşilor, turişti în Ardeal
Despre tradiţia culinară şi obiceuri ale zonei denumită generic „a fortăreţelor săseşti” ne-a vorbit Camelia Ştefan, şef secţie Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”. Străinii se reîntorc aici în număr mare în special cu prilejul unor mari sărbători, când pot asista la punerea în scenă a unor ritualuri cum ar fi „obiceiul lolelor” din Agnita, Kronenfest-ul (Sărbătoarea Cununii care marchează schimbarea anotimpurilor de ziua Sfinţilor Petru şi Pavel), manifestările de Silvester (Anul Nou în limba germană). Brânza din Mărginimea Sibiului, dar şi preparatele din carne de capră, proaspete şi eco, fac deliciul străinilor. O parte din cei 350.000 de turişti străini care vizitează anual regiunea sunt urmaşi sau prieteni ai saşilor care au migrat definitiv în Germania. Unii şi-au recuperat vechile case, impunătoare şi cu un stil aparte, alţii vor să le cumpere. Astă-vară, la Criţ, în apropiere de Sighişoara, copiii umblau pe străzi indicându-le turiştilor casele care sunt de vânzare. Preţurile erau piperate: 60.000 euro o locuinţă săsească cu trei camere, şură şi curte, nelocuită de 10 ani. O casă reabilitată de o englezoică ajungea la 90.000 de euro, cu mobilier clasic.
Infrastructura nu e însă la standarde corespunzătoare. La Viscri, spre exemplu, unde şi prinţul Charles are o proprietate, se ajunge pe un drum care, pe alocuri, nu are asfalt. În schimb, o noapte de cazare începe de la 90 de lei. Tot aici, se pot mânca două feluri din carne de ied la preţul de 40 de lei.
4. Zona montană, doar 10% străini
Aici lucrurile sunt foarte simple. În clipurile de promovare a României în străinătate nu s-a insistat pe posibilitatea practicării sporturilor de iarnă, chiar dacă s-au investit sute de milioane de euro de la buget pentru crearea sau reabilitarea unor pârtii de schi prin proiectul „Ski în Carpaţi”. Aceasta este explicaţia pentru care doar 10% din totalul vizitatorilor sunt de peste hotare (1,5 milioane români, mai puţin de 200.000 de străini). Astfel, realitatea autohtonă e arhicunoscută: cozi interminabile pe DN1 pe drumul către Sinaia şi Valea Prahovei. Preţurile la cazare variază foarte mult, de la 120 de lei până la 100 de dolari, în hotelurile de lux.
5. La Maramureşul ieftin se ajunge greu
Poate zona cu potenţialul turistic cel mai ridicat, Maramureşul atrage prin preţurile sale decente 1,56 milioane de turişti anual. Un mic dejun este calculat la 10 lei/persoană, prânzul la 15-25 lei/persoană, cina la 25-30 lei/persoană, iar cazarea la o pensiune cu două margarete costă 70 de lei. Multe pensiuni oferă şi servicii precum: seară folclorică, foc de tabără, ghidaj la obiectivele învecinate, plimbări cu căruţa. Intrarea la obiective turistice – muzee şi biserici monument – nu depăşeşte câţiva lei. Iar o plimbare cu trenul cu aburi costă 41 de lei. Un avantaj îl reprezintă cardul Maramures Pass, pe baza căruia poţi obţine reduceri de preţ la anumite unităţi de cazare, localuri, firme de închiriere maşini, muzee. Dezavantajele le reprezintă drumurile proaste, lipsa unui program de vizitare a bisericilor monument, insuficiente informaţii la unele obiective turistice.
6. Delta Dunării, doar 100.000 de curioşi
„Nordul Dobrogei este susţinut de puncte de interes precum munţii Măcinului, dealurile Niculiţelului, Delta Dunării, lacul Razim. Aceste bogăţii naturale sunt circumscrise de Parcul Naţional Munţii Măcinului, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
În nordul Dobrogei sunt constituite o serie de situri «Natura 2000», de protectie a biodiversităţii din zonă, precum şi a habitatelor unor animale şi păsări. În prezent, nordul Dobrogei este îmbogăţit de minorităţile etnice şi de biodiversitatea zonei.
Această combinaţie între oameni şi mediu a determinat tradiţii şi obiceiuri legate de ocupaţii şi meserii, credinţe şi practici religioase, aduse prin procesul migraţiei sau însuşite local”, face o radiografie a zonei Tiberiu Cazacioc, de la Asociaţia Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman. Cu toate acestea, în Deltă au venit puţin peste 100.000 de turişti, dintre care doar 18.000 au fost străini. Posibilităţi de cazare sunt multiple şi pentru toate buzunarele: de la 85 de lei până la 200 de lei.
Mesele se negociază în funcţie de preferinţele clienţilor. 
Mai mulţi turişti decât anul trecut
În primele nouă luni ale anului s-au înregistrat creşteri semnificative ale turiştilor, potrivit datelor oferite de Ministerul Turismului. Numărul celor care au venit în Deltă a crescut cu 45%, în staţiunile balneare cu 16%, Bucureşti cu 12%, zonele montane cu 12%. Şi numărul turiştilor români a crescut cu 10% în Deltă, 5% pe litoral, 23% în staţiuni balneare, zonele montane cu 20%.
