Mai mult de jumătate dintre persoanele care au vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani nu au fost angajate în anul 2014, a transmis, vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS), conform Mediafax.
INS precizează că, în 2014, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 61 la sută, iar rata şomajului de 6,8 la sută. Astfel, în anul 2014 populaţia activă a României era de 9.243.000 persoane, din care 8.614.000 persoane ocupate şi 629.000 şomeri
„Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 ani a fost de 65,7 la sută, la o distanţă de 4,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70 la sută stabilită în contextul Strategiei Europa 2020”, se arată în comunicatul transmis agenţiei Mediafax.
Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,7 la sută, iar rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a fost de 61 la sută, în creştere faţă de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Rata de ocupare a fost mai mare în rândul bărbaţilor (68,7 la sută, faţă de 53,3 la sută pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,7 la sută, faţă de 60,5 la sută în mediul urban).
De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15 – 24 ani) era de 22,5 la sută, în timp ce rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55 – 64 ani) a fost de 43,1 la sută.
„Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,5 la sută). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65 la sută dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 44,4 la sută dintre cele cu nivel scăzut de educaţie”, se mai arată în comunicat.
Salariaţii, în scădere faţă de anul precedent (-107.000 persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,9 la sută) în totalul populaţiei ocupate, însă, în anul 2014, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 30,9 la sută din populaţia ocupată, potrivit INS.
„Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,3 la sută din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,8 la sută), lucrătorii în domeniul serviciilor, precum şi specialiştii în diverse domenii de activitate (13,5 la sută). Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 28,3 la sută din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,9 la sută în industrie şi construcţii, iar 42,7 la sută în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6.172.000 persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,8 la sută), comerţ (18 la sută) şi construcţii (10,4 la sută)”, se mai arată în comunicat.
Comparativ cu anul 2013, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-59.000 persoane), dar şi al celor care au lucrat în administraţie publică (-33.000 persoane), în învăţământ (-12.000 persoane), în intermedieri financiare şi asigurări şi în industria extractivă (ambele activităţi cu – 5.000 persoane fiecare). A crescut însă numărul populaţiei ocupate în industria prelucrătoare (+60.000 persoane), în comerţ şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+27.000 persoane), în sănătate (+14.000 persoane), activităţi de servicii administrative (+11.000 persoane) şi în construcţii (+10.000 persoane).
În anul 2014, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână, însă 166.000 de persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână.
„Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014 au lucrat cu program parţial 860.000 persoane (10 la sută)”, se mai arată în comunicat.
INS informează că rata şomajului a fost de 6,8 la sută, în scădere faţă de anul precedent, când aceasta a fost de 7,1 la sută.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3 la sută pentru bărbaţi faţă de 6,1 la sută pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 2,8 puncte procentuale (8,1 la sută pentru urban faţă de 5,3 la sută pentru rural). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (24 la sută) în rândul tinerilor de 15-24 ani.
„Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 7,2 la sută, respectiv 6,7 la sută, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,8 la sută). Rata şomajului de lungă durată (de un an şi peste) a fost de 2,8 la sută. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 41,1 la sută. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (41,8 la sută faţă de 40 la sută în cazul femeilor) şi în mediul urban (42,1la sută faţă de 39,2 la sută în mediul rural)”, precizează INS.
Pentru tinerii cu vârste între 15 şi 24 ani, rata şomajului de lungă durată (de şase luni şi peste) a fost de 14,3 la sută, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7 la sută.
