Misiunea FMI s-ar putea întoarce la Bucureşti pentru renegocierea acordului. Traian Băsescu a declarat ieri că orice se poate renegocia cu FMI dacă presupune reducerea rapidă a cheltuielilor bugetare.
Preşedintele a convenit cu sindicatele că măsurile de austeritate anunţate iniţial au nevoie de aprobarea Consiliului Economic şi Social, care se adună vineri. A fost astfel amânată adoptarea de către Guvern, în şedinţa de astăzi, a scrisorii de intenţie cu FMI.
Premierul şi miniştrii trebuie să găsească însă soluţii practice pentru aplicarea, începând de la 1 iunie, a tăierilor de salarii, venituri şi cheltuieli materiale în toate instituţiile şi companiile statului, fără excepţie.
„Orice se poate renegocia”, a afirmat nervos şeful statului la ieşirea de la consultările de ieri de la Parlament cu sindicatele şi patronatele. După ore bune de discuţii aprinse, în care s-a aruncat cu acuzaţii şi reproşuri, preşedintele Traian Băsescu a decis să mute războiul cu bugetarii la Consiliul Economic şi Social (CES), for la care se apelează pentru prima oară în vederea validării unui acord cu FMI. „Da, acordul cu Fondul, care este pentru prima dată distribuit în avans şi sindicatelor, şi patronatelor, şi forţelor politice participante, trebuie discutat în CES, care să avizeze acest acord. Oricând se poate relua renegocierea, dar vreau să ştiţi că este o chestiune de timp şi, oricum, trebuie să răspundem cum reducem cheltuielile bugetare”, a declarat Băsescu, decizia sa traducându-se, de fapt, într-o amânare cu cel puţin câteva zile a adoptării de către Guvern a scrisorii de intenţie care urmează să fie trimisă Fondului. Potrivit sindicatelor, preşedintele le-ar fi spus că pot veni cu soluţii şi propuneri de îmbunătăţire a măsurilor din acord. El a atras însă atenţia că acest lucru atrage după sine obligaţia de rechemare a FMI la Bucureşti, ceea ce, după unele voci din politică, ar aduce prejudicii de imagine ţării. Guvernul intenţiona să aprobe astăzi sau joi scrisoarea, urmând să emită o ordonanţă de urgenţă pentru tăierile de salarii şi pensii.
Guvernul ia în calcul asumarea răspunderii
Pentru a evita situaţia tergiversării în Parlament a adoptării ordonanţei care va cuprinde măsurile de austeritate, Guvernul ia în calcul şi varianta asumării răspunderii guvernamentale pe un act normativ pe aceeaşi temă. Declaraţia îi aparţine ministrului Elena Udrea: „Vom încerca să adoptăm soluţia legală, inclusiv ne gândim la varianta asumării răspunderii dacă este greu să trecem cu ea (OUG – n.r.) prin Parlament într-un timp rezonabil”. Dacă Executivul alege această variantă, opoziţia are posibilitatea de a depune moţiune de cenzură în decurs de trei zile de la asumare. Şansele ca Guvernul să cadă la moţiune sunt mici, dar nu inexistente, în condiţiile în care în coaliţia de guvernare există tensiuni create de diferenţele de opinie pe marginea mai multor proiecte legislative. Pe de altă parte, opoziţia, presată şi de solicitările sindicatelor, lucrează la două moţiuni de cenzură, fără să fie însă pregătită să intre la guvernare. Acest lucru nu i-a împiedicat însă să refuze invitaţia la consultările de marţi cu sindicatele, patronatele şi preşedintele Băsescu. Dacă Victor Ponta anunţase încă de la începutul săptămânii că PSD nu participă la discuţii, liberalii s-au răzgândit pe ultima sută de metri. „PNL califică apelul la solidaritate lansat de Traian Băsescu drept o insultă adresată inteligenţei şi bunului-simţ ale românilor. Apelul la solidaritate reprezintă ultima găselniţă a lui Traian Băsescu şi a guvernării sale de a-şi masca incompetenţa şi complicitatea cu o clientelă politică lacomă, branşată la resursa publică”, se arată într-o rezoluţie a BPC al PNL.
Pe o parte taie, pe alta donează
Sindicaliştii i-au cerut şefului statului modificarea punctelor sensibile din memorandumul cu FMI, reproşându-i totodată acestuia că îi condamnă la moarte pe pensionari şi bugetari. Ei i-au cerut explicaţii lui Traian Băsescu pentru salariile enorme din anumite companii de stat conduse de clienţi politici ai PDL, fapt care l-ar fi scos din sărite pe preşedinte, susţin surse participante la discuţii. În replică, Traian Băsescu i-ar fi acuzat pe sindicalişti că fac „jocuri politice”, iar lui Vasile Marica, liderul Sed Lex, i-ar fi spus chiar că este în fruntea unui sindicat care face „contrabandă” şi „gestionează evaziunea”. Deşi sindicaliştii susţin că vor veni cu propuneri proprii de modificare a memorandumului, nu sunt foarte încrezători în şansele lor. Între timp, politicienii fac paradă cu declaraţii demagogice. Elena Udrea spune că va dona restul de salariu pe care-l va încasa până la finele anului unor pensionari din colegiul în care a candidat la Camera Deputaţilor. Ea se alătură astfel miniştrilor Gabriel Oprea şi Adriean Videanu, primii care urmează exemplul şefului statului de a-şi dona leafa.
Nou cod al muncii
Angajările şi concedierile s-ar putea face din 2011 mult mai uşor dacă Guvernul va modifica până la finele anului Codul Muncii, după cum a promis în memorandumul semnat zilele trecute cu FMI. „Vom introduce până la finele anului 2010 un Cod al Muncii şi o legislaţie revizuită privind contractele colective de muncă, cu scopul de a spori flexibilitatea timpului de lucru şi de a reduce costurile angajării şi concedierii prin contracte mai flexibile”, se arată în document. Surse participante la discuţiile cu FMI ne-au declarat că se urmăreşte eliminarea dificultăţilor de care se lovesc în prezent angajatorii. „Ca să concedieze un angajat care a adus pierderi unei firme, aceasta trebuie să se adreseze sindicatului, să aştepte 45 de zile avizul acestuia, iar angajatului trebuie să i se fi dat anterior mai multe avertismente. Cât priveşte contractele colective de muncă, acestea sunt obligatorii acum şi pentru firmele care nu le-au semnat, ori nu toate firmele îşi permit prevederile din astfel de contracte”, ne-a declarat sursa citată. Modificările privesc şi înlesnirea angajărilor temporare. Discuţii similare cu FMI au avut loc şi în 2005, dar s-au concretizat. Cât priveşte creşterea impozitului pe drepturi de autor, măsură pe care sindicatele susţin că au discutat-o cu Traian Băsescu, aceasta nu a fost cerută de FMI, spune sursa menţionată. „Fondul nu a cerut aşa ceva, însă a susţinut-o în situaţia în care Guvernul nu are alternative de rotunjire a veniturilor la buget.” (D.C.)
Clienţii politici?
Economii substanţiale pentru găurile din buget se pot face din tăierea cu 25% inclusiv a salariilor angajaţilor din companiile de stat, pe cale să fie ocolite de efectele austerităţii declarate de Guvern, sub motiv că s-ar autofinanţa. Este vorba de companii precum CEC, Eximbank, Radet, Rovinari, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romaero, etc, unele dintre ele cu datorii la stat. Ministrul Vlădescu a declarat luni pentru HotNews că salariile de peste 95 de milioane de lei vechi din aceste companii se vor impozita cu 90%. Răspunzând unei serii de întrebări ale României Libere, legate inclusiv de tăierea sumelor obţinute din participarea în Consilii de Administraţie, Comitete Interministeriale etc., premierul Emil Boc ne-a transmis că „se pronunţă pentru identificarea unor modalităţi astfel încât măsurile anunţate pentru sistemul bugetar să se aplice deopotrivă şi companiilor de stat” şi că o decizie în această privinţă va fi luată în şedinţa de Guvern de astăzi. (E.V.)
Dispar spitale?
Lista celor 150 de spitale din ţară care ar putea fi închise nu există, susţin reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS). „Nu se pune problema închiderii spitalelor, înainte ca ele să fie descentralizate şi trecute la primării”, ne-a declarat Oana Grigore, purtător de cuvânt la Ministerul Sănătăţii. Deşi Guvernul a anunţat în scrisoarea de intenţie către FMI că va anula autorizaţiile de funcţionare a cel puţin 150 de spitale, considerate ineficiente, funcţionarii din MS nu ştiu care vor fi acestea. „Suntem în curs de evaluare”, a spus secretarul de stat Anton Irimia.
Pe de altă parte, Dan Romulus Şerban, preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, afirmă că ţara noastră nu ar avea nevoie de mai mult de 100 de spitale, restul, până la 483 existente, fiind neperformante. „Trebuie făcut un audit extern, în baza căruia să putem justifica de ce închidem spitalele. Prea multe infecţii intraspitaliceşti, un indice crescut de mortalitate, o lipsă totală de igienă – nu se spală cearşafurile, colcăie şobolanii – ar putea fi motive pentru care să le închidem. Totuşi, această evaluare obiectivă nu există”, afirmă el. (M.N.)
