Un investitor în valori mobiliare din România a rămas fără acţiuni valorând 900.000 de lei după ce un grup infracţional i le-a vândut printr-o societate de intermediere. Păgubitul ar fi nimeni altul decât Ana Maria Mihăilescu, director în cadrul Băncii Mondiale.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au dispus trimiterea în judecată a unui număr de opt inculpaţi, dintre care trei în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, fals şi uz de fals, fiind vorba de un prejudiciu de peste 900.000 de lei. În numai trei luni de zile, adică din februarie până în aprilie 2013, aceştia ”au reuşit să inducă în eroare reprezentanţii societăţii de brokeraj Activinvest SA din Braşov, pe care i-au determinat, folosind o carte de identitate falsă, să tranzacţioneze la Bursă acţiunile deţinute de partea vătămată M.A.M., cauzându-i un prejudiciu de peste 900.000 lei, bani ridicaţi de inculpaţi din centrul bancar anume deschis pentru aceasta la Raiffeisen Bank“, potrivit Parchetului Sibiu. Cauza se judecă la tribunalul din această localitate, cu trei inculpaţi in stare de arest. Inculpaţii sunt Fleşer Ştefan Adrian, Macovei Nicolae Paul, Galea Livia, Corcoveanu Mihai, Ioniţă Dorel, Pungilă Ioan, Koteles Bogdan Belu şi Hantiu Aron. Pentru cartea de identitate falsificată s-a folosit fotografia Liviei Galea. iar contul a fost deschis la Raiffeisen Bank pe numele ei.
Potrivit cotidianului Bursa, păgubitul, ce are, conform dosarului aflat pe rolul Tribunalului Sibiu, iniţialele A.M.A., ar fi Ana Maria Mihăescu, directorul pentru România, Moldova, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi ţările baltice al IFC, Divizia de Investiţii a Băncii Mondiale. Surse din cadrul Parchetului Sibiu au confirmat pentru România liberă că e vorba de o ”persoană importantă”. Oficialul IFC nu a putut fi contactat pentru detalii suplimentare.
Mai mult decât un fals
Cazul ridică semne de intrebare privitoare la protecţia investitorilor pe piaţa de capital. In mod uzual, dacă un investitor doreşte să îşi vândă pe Bursă acţiunile deţinute, el trebuie să încheie un contract cu o Societate de Servicii de Intermediere Financiară (SSIF). El trebuie să prezinte un act de identitate, iar contractul cuprinde un specimen de semnătură şi o parolă în relaţia cu SSIF pentru cazul în care va da ordine telefonic. Toate aceste măsuri de protecţie sunt însă inutile în cazul în care deţinătorul acţiunilor nu are un astfel de contract semnat cu SSIF.
Folosind minime informaţii, cum ar fi pachetul de acţiuni deţinut de o persoană, existenţa sau nu a unui contract de intermediere cu o SSIF şi cu un act de identitate falsificat, infractorii se pot adresa SSIF pentru realizarea unui astfel de contract. După care vând acţiunile păgubitului şi varsă banii în diferite conturi, înfiinţate special. O măsură de protecţie ar putea fi emiterea unei parole de către Depozitarul Central, o dată cu dobândirea pachetului de acţiuni, care să condiţioneze orice operaţiune. În cazul A.M.A. este neclar dacă o parte a celor cercetaţi s-au cunoscut sau nu cu păgubitul.
Apar astfel întrebări: de unde au avut informaţii privind pachetul de acţiuni deţinut şi cum au obţinut cartea de identitate a acestuia în vederea falsificării? Frauda survine la un an după ce brokerul Cristian Sima a fugit din ţară cu banii mai multor investitori. Lista păgubiţilor a cuprins atunci nume sonore, precum Daniel Dăianu, actual vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Bancară, fost ministru de Finanţe.
Punctul slab a fost la acel moment faptul că acele contracte de servicii financiare fuseseră întocmite prin societăţi off-shore deţinute de Cristian Sima, iar fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare nu avea atribuţii de verificare a entităţilor externe.
