Putine sunt locurile in care verdele crud al ierbii se imbina minunat cu policromia padurii, care atinge ca intr-o imbratisare albastrul cerului, asa cum se intampla in Maramures. Patria lui Pintea Viteazul si-a scris istoria in lemn. Astazi, traditia continua peste veacuri, marturie stand portile, casele si acareturile, bisericile si cimitirele, toate avand ca materie prima trunchiul de copac, modelat de mainile indemanatice ale mesterilor lemnari ce-si transmit din tata in fiu secretele meseriei. Doar aici veti intalni oameni care poarta costume nationale nu doar duminica, la slujba, ci si la muncile campului si in gospodarie.
Cu toate ca este amplasat in nordul Romaniei, judetul Maramures se afla, din punct de vedere geografic, in inima Europei. El contine patru zone etnografice: Tara Maramuresului, Tara Lapusului, Tara Codrului si Tara Chioarului, toate fiind situate in zone montane, de unde si denumirea generica a zonei: "Tara de lemn”. Si cine nu a auzit de Muntii Rodnei, Maramuresului, Tibles si Gutai?
Scurt istoric
Zona a fost populata din vremuri imemoriale, arheologii gasind urme ale unor vechi asezari datand din perioada paleolitica. Mai tarziu, cu toate ca nu a fost niciodata cucerita de romani, influenta acestei civilizatii s-a facut simtita atat in obiceiuri, cat si in arhitectura. In perioada medievala, prima atestare a Maramuresului este datata 1199, zona fiind denumita Marmatia. Conform legendei, voievozii Dragos si Bogdan, cei doi fondatori ai Moldovei, au venit din Maramures. Mai apoi, din spita lor s-a format dinastia Musatinilor, care a daruit tarilor romanesti mari conducatori, ca Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare sau Petru Rares. In Maramuresul de astazi traiesc in armonie, pe langa populatia majoritara romana, sasi, maghiari si ucraineni.
Motel langa complexul monahal Barsana
Localitatea Barsana este o asezare straveche, situata pe malul drept al raului Iza, la o departare de 22 kilometri sud-est de municipiul Sighetu Marmatiei.
Construita din piatra si lemn, Barsana este o icoana a sufletului crestin ortodox maramuresean la rascruce de milenii, o speranta pentru un viitor binecuvantat, un loc sfant, unde natura se uneste cu Biserica intr-o Liturghie cosmica. Apartinand de Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului, manastirea poarta hramul "Soborul Sfintilor 12 Apostoli”.
De la kilometrul 17 al Drumului Judetean 186, trecand pe sub o frumoasa poarta maramureseana, se rasuceste in sus aleea care duce lin spre manastire. Intrarea in incinta propriu-zisa se face pe sub turnul-clopotnita dincolo de care, pe partea dreapta, biserica tasneste spre cer. Apoi, aleea pietruita, strajuita de flori, duce spre Staretie; in continuare, pe pajistea verde din stanga cararuii se afla un Altar de vara si un Aghiasmatar, iar pe dambul din dreapta, la oarecare distanta, Casa Artistului, o fermecatoare vila destinata sa gazduiasca mesteri ai frumusetii sacre si carturari, iar in partea de sud-est a manastirii, in imediata vecinatate a turnului-clopotnita, se afla Muzeul.
In ceea ce priveste cazarea, calatorii vor gasi un exemplu de motel cu 20 de camere duble, administrat de maicute. Aici, o noapte de cazare costa 75 RON, bani in care sunt incluse doua mese, respectiv micul dejun si cina.
Agroturism la Botiza
La 45 kilometri de Sighetu Marmatiei se afla localitatea Botiza, una dintre cele mai cunoscute comune din Maramures. Aici au aparut primele pensiuni agroturistice din zona. Una dintre cele mai frumoase este cea a familiei preotului Berbecaru.
Constructia este de fapt o casa traditionala maramureseana, cu etaj, transformata in pensiune. Casuta este inundata de flori, iar in mijlocul micii gradini din fata se afla o troita maramureseana. Efectul este de exceptie, cu atat mai mult cu cat turistii sunt intampinati de copiii gazdei, imbracati in costume nationale. La parter, pensiunea are o mica expozitie cu mobilier traditional, tesaturi si un razboi de tesut, unde gazdele pot face o demonstratie a realizarii renumitelor covoare din lana sau a portului traditional specific Botizei. Toate culorile folosite sunt naturale si sunt extrase din plante. Cergile, impodobite cu reprezentari abstracte, aceleasi de 2.000 de ani, au ca motiv predominant soarele, reprezentat prin romburi. Un alt motiv des folosit este "pomul vietii”, ce a fost descoperit de catre arheologi si pe vasele dacice din lut. Simbolurile sunt folosite si pe portile monumentale, precum si pe stalpii caselor si pe biserici.
Printre felurile de mancare pe care gazdele vi le vor servi se afla sarmalele, carnatii, balmosul si renumitele pancove – gogosi cu branza, smantana sau cu dulceata.
O noapte de cazare cu pensiune completa este 80 RON/persoana. Gazdele va vor indruma prin toata zona, de la Ieud la Poienile Izei, la cules de fructe de padure, ciuperci, precum si prin atelierele de tesut covoare traditionale de Maramures, horincarii si valtori.
Maramuresul este o experienta ce trebuie traita. Calatorule, nu ezita si porneste spre taramul de basm al Tarii de lemn.
