România a ajuns, oficial, pe lista scurtă a statelor europene în care „încetarea de plăţi este iminentă”. A pus-o acolo chiar şeful FMI, principalul finanţator al ţării.
Dominique Strauss Kahn, directorul FMI, a atacat capacitatea României dea-şi plăti datoriile – după ce în urmă cu câteva luni spunea că Fondul s-a opus tăierilor de salarii – intrând astfel într-un conflict al declaraţiilor cu autorităţile române. „Este dramatic că în ţări ca Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România situaţia trebuie redresată, pentru că nu mai putem continua aşa. Încetarea de plăţi este iminentă. Prăpastia este chiar în faţă. Nu cred în faliment. Cred că solidaritatea europeană va duce la evitarea acestui lucru, dar asta presupune politici dure, iar aceste ţări sunt în continuare cele mai vulnerabile, mai sărace, aflate în cel mai mare pericol. De aceea trebuie adoptate programe care să protejeze cheltuielile sociale”, a declarat directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn.
În ambele ocazii, Kahn a reuşit să se poziţioneze în favoarea protecţiei sociale. Însă ultima declaraţie conţine o schimbare totală de discurs, sugerând că măsurile de austeritate sunt inevitabile şi justificate. Pentru investitori însă, ele pot deveni şi un semnal că este cazul să reevalueze riscul României.
Cu o zi înainte, guvernatorul spusese că România e în categoria ţărilor care suportă un grad redus al îndatorării publice şi că de la 40% în sus pieţele devin îngrijorate. Datoria publică a României este acum de 40% din PIB. Nivelul maxim de îndatorare depinde, în principal, de dobânda pe care o plăteşte o trezorerie. De exemplu, pentru o datorie publică de 80% din PIB cu dobânzi de 2% SUA plătesc procentual mai puţin decât România, care are datorie de 35% din PIB şi dobânzi anuale medii de aproximativ 5%.
Acum, România plăteşte dobânzi echivalente cu 1,5% din PIB, nivel care s-ar dubla rapid în caz de eşec al acordului cu FMI şi al măsurilor de austeritate. Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a negat vehement comentariile lui Kahn. „Plăţile externe ale României nu sunt făcute de FMI şi cu atât mai puţin nu sunt făcute de directorul Fondului Monetar. Sunt făcute de Guvernul României şi de către Banca Naţională. În calitatea pe care o am, de guvernator al BNR, afirm cu toată tăria că nu există absolut nici un pericol ca plăţile externe ale României să fie oprite (…) România era, şi ea, enumerată, dar în orice caz nu în primul rând, mai spre coadă. Şi atunci vin cu o problemă de fond: păi dacă România nu poate să plătească toţi cei 1,2 milioane de bugetari, înseamnă că statul dă faliment? Eu nu sunt de acord cu această judecată. Asta exclude din start ideea de ajustare, exclude din start faptul că ai greşit, că ai dat legi proaste care nu au avut acoperire financiară”, a spus Isărescu.
Fitch: Şi băncile au probleme
Calitatea activelor bancare reprezintă un motiv serios de îngrijorare în Europa Centrală şi de Est (ECE), inclusiv în România, potrivit unui raport al Fitch Ratings privind băncile din regiunile emergente ale lumii şi provocările divergente cu care se vor confrunta în 2011. Potrivit Fitch, calitatea activelor bancare va rămâne extrem de scăzută în Kazahstan, Ucraina, Letonia şi Lituania şi un motiv serios de îngrijorare în Ungaria, România, Bulgaria, Rusia şi Estonia.
Ministerul Finanţelor s-a împrumutat ieri pe piaţa locală cu 1,3 miliarde euro pe trei ani, cu o dobândă de 4,8%. Împrumutul reprezintă prelungirea scadenţei pentru banii returnaţi băncilor de BNR în urmă cu un an
