Gem de mere cu scorţişoară, gem de păducel, gem din fructe de porumbar, gem de gogonele, gem de afine, gem de măceşe, suc de fructe cu pulpă şi o gamă întreagă de siropuri se produc acum în Harghita după reţete tradiţionale, chiar de localnici, într-un mediu igienic, conform normelor norvegiene.
În satele din regiunea Odorhei, judeţul Harghita, s-a demarat un proiect de dezvoltare economică la nivel regional, bazat pe resursele comunităţii locale. Fundaţia Civitas, cea care a demarat proiectul în 2009, a vrut să ofere un exemplu comunităţilor rurale româneşti şi să furnizeze asistenţă fermierilor şi micilor producători. Întreţinerea livezilor tradiţionale şi valorificarea produselor obţinute din fructe contribuie, deşi nu cu mult, la creşterea venitului comunităţii.
Regiunea Odorheiului este preponderent o zonă deluroasă. De aceea, pentru oamenii de aici creşterea animalelor şi pomicultura au reprezentat de secole principala sursă de venit. Pomicultura este caracteristică zonelor de deal cu altitudini mai scăzute, adică a zonelor sudice şi sud-vestice din regiune. În această regiune sunt specii de fructe şi produse din fructe caracteristice unor sate, iar în zona cu dealuri înalte şi de munte regăsim o gamă largă de specii de fructe de pădure. Prin culegerea lor, localnicii îşi asigură materia primă nu numai pentru realizarea de produse alimentare, cum ar fi gemul de casă, fructele uscate şi siropurile, dar şi sub formă de ceai şi uz medicinal.
Sucul e mai profitabil decât ţuica
Culegerea, procesarea şi ambalarea fructelor, precum şi comercializarea lor sub forma unei poveşti nu se face peste noapte. În Odorhei, 28 de fermieri au fost pregătiţi şi instruiţi în Norvegia într-un program special.
„Este bine să mergi prin sate să mobilizezi fermierii, căci altfel nu vor veni ei la tine”, spun reprezentanţii fundaţiei Civitas. „Fermierii trebuie educaţi şi învăţaţi, trebuie să spargi zidul din jurul lor.”
Primarul din Lupeni este foarte mândru de centrul de procesare a fructelor amplasat în localitate. Fermierii care vin să proceseze fructele la Lupeni au diplomă de la Sanepid şi analize făcute şi, desigur, fructe tradiţionale. Dacă până acum ţăranii puteau obţine dintr-un kilogram de mere ţuică în valoare de 50 de bani, acum scot un profit de 2,5 lei pe kilogramul de mere transformat în suc natural.
„Femeile s-au bucurat când a început proiectul, căci acum se face o cantitate mai mică de ţuică”, se amuză cei de la Civitas. Până acum peste 350 de fermieri fost la fabrică să îşi proceseze fructele.
Bucureştenii sunt cei mai buni clienţi
Prima ediţie a Festivalului Fructelor a avut loc în perioada 2-3 octombrie 2009, ca eveniment partener al Târgului de Toamnă, care a avut loc în parcul din Odorheiul Secuiesc. În 2010 s-a organizat a doua ediţie şi festivalul tinde să devină o tradiţie.
Au venit mulţi turişti, din Spania, din Franţa, din Ungaria, însă cei mai buni clienţi ai nostri sunt românii, în special cei din Bucureşti.
„Marile centre comerciale, care se răspândesc ca ciupercile, oferă cumpărătorilor produse din ţări îndepărtate, neţinând prea mult cont de calitate şi de specificul local. În acelaşi timp există un anumit grup al orăşenilor, care îşi mai aminteşte de produsele gustoase ale bunicii şi ar dori să cumpere în mod conştient produse locale de calitate”, scriu cei de la Civitas pe siteul lor.
Proiectul ajută comunităţile de rromi
Rromii din regiunea Odorhei beneficiează şi ei de pe urma proiectului, deoarece cea mai mare parte a fructelor de pădure sunt culese de ei. Civitas urmăreşte să încheie o serie de parteneriate cu rromii, aceştia urmând să fie plătiţi pentru fiecare kilogram de fructe pe care îl culeg.
Proiectul din Odorhei, denumit Fructele Tradiţiei, a fost finanţat de către Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creşterea economic şi dezvoltare sustenabilă în România şi a costat în total 985 000 de euro. S-au organizat pachete didactice pentru fermierii locali, excursii de specializare în Norvegia, s-a înfiinţat un Centru de Resurse pentru Dezvoltare Rurală precum şi o unitate de microprocesare locală în regiunea Odorhei. Unul dintre obstacolele majore în obţinerea produselor bazate pe fructe destinate comercializării este lipsa unităţilor prelucrătoare care îndeplinesc cerinţele igienei alimentare. Totuşi, punctul de procesare de la Lupeni este un prim pas înainte.