Forumul economic mondial de la Davos şi-a deschis ieri lucrările. Ca în fiecare an, din 1971, peste 2.500 de participanţi – şefi de stat şi de guvern, şefi de mari întreprinderi, ziarişti, sociologi, ONG-uri – se îndreaptă spre mica staţiune de schi din munţii Elveţiei pentru a asista la acest conclav al granzilor lumii destinat analizării stării economiei mondiale.
Davos, liniştita staţiune de schi elveţiană, a fost transformată într-o adevărată fortăreaţă unde sute de poliţişti şi militari sunt mobilizaţi între 23 şi 27 ianuarie pentru asigurarea securităţii participanţilor la Forum. Fondat în 1971 de Klaus Schwab, un economist german, Forumul de la Davos a devenit de-a lungul anilor un eveniment inconturnabil al elitei mondiale, care alocă în fiecare an milioane de euro pentru a participa. Forumul este cunoscut şi pentru recepţiile şi cocktailurile informale, oferite de întreprinderile-sponsori, la care participă invitaţi de prim plan şi în cursul cărora, la un pahar de şampanie scumpă, agendele se umplu de adrese şi reţelele sunt reînnoite. La această a 43-a ediţie, 50 de şefi de stat şi de guvern, liderii tuturor marilor organisme internaţionale, între care FMI, Banca Mondială şi OMC, secretarul general al ONU, şefii unor mari firme internaţionale, factori de decizie, economişti vor discuta despre relansarea economiei mondiale şi securitatea în Orientul Mijlociu şi Africa. Printre participanţii marcanţi, premierul rus, Dmitri Medvedev, aflat în fruntea unei delegaţii numeroase, omologul său britanic, David Cameron, cancelarul german, Angela Merkel. În acest an, Forumul nu are reprezentanţi de rang înalt din SUA şi China, situaţie inedită explicată de faptul că guvernele celor două ţări, principalele puteri economice mondiale, sunt încă în formare şi nu au fost total confirmate.
În acest an, climatul reuniunii este mai puţin tensionat urmare a relativei reveniri la calm în Europa, după temerile unei prăbuşiri a zonei euro care a agitat spiritele la Davos în urmă cu un an.
Premierul italian Mario Monti a fost invitatul vedetă al şedinţei de deschidere, pronunţând primul discurs individual, după cele inaugurale ale preşedintelui Confederaţiei elveţiene, Ueli Maurer, şi fondatorului Forumului, Klaus Schwab. Cel mai apreciat şef de guvern al establishmentului european, Monti a explicat cum „să conduci contra vântului”. Un interes special este acordat Rusiei, care asigură preşedinţia G20 în 2013, fiind anunţată prezentarea unui raport asupra scenariilor pentru economia rusă în 2030. Schwab şi-a exprimat speranţa că această ediţie va contribui la restaurarea optimismului pe scena internaţională, la recrearea unei abordări globale. El a subliniat că recenta reuniune internaţională din Qatar asupra mediului a demonstrat că „suntem blocaţi” în materie de colaborare în ce priveşte mizele globale şi trebuie restabilită încrederea între lideri.
Dominante
Accentul în sesiuni va fi pus pe economia globală, mizele politice şi inovaţiile ştiinţifice şi tehnologice. Tema aleasă în acest an este „Resilient Dynamism”, capacitatea de a rezista la şoc şi de revenire a economiei mondiale, iar „davosienii” urmează să reflecteze la „tendinţe pe termen lung”.
Un subiect important este problema inegalităţilor, distanţa crescândă a veniturilor şi bogăţiei în lume. Şi Schwab promitea iniţiative internaţionale contra sărăciei. Zece şefi de stat sau de guvern din Africa vor dezbate situaţia continentului şi vor evoca iniţiativa „Grow Africa” care are ca obiectiv asigurarea securităţii alimentare a continentului.
Europa rămâne în centrul discuţiilor iar intervenţiile Angelei Merkel, ale lui Mario Monti şi David Cameron sunt foarte aşteptate având în vedere că cele trei ţări pe care le reprezintă se află în centrul viitorului continentului. Prima intervenţie, va reformula viziunea germană a integrării europene, a doua va fi discretă, la câteva săptămâni de un scrutin electoral decisiv pentru Italia, iar a treia intervenţie va preciza viziunea viitorului Marii Britanii în Europa.
Optimism
Pentru stoparea spiralei actuale de pesimism şi evitarea unei epuizări a gestionării crizei, viitorul trebuie abordat în mod mult mai pozitiv, constructiv şi dinamic, pentru adaptarea la contexte în continuă evoluţie, pentru a rezista la şocurile următoare. Pentru că, potrivit lui Klaus Schwab, situaţia actuală se explică prin rapiditatea, interconectivitatea şi complexitatea evoluţiilor globale, naţionale şi chiar individuale. Evoluţii fără precedent şi dezechilibre crescânde – între consum şi producţie, între depuneri şi investiţii, între economie şi ecologie, incluziune socială şi marginalizare, egalitate şi disparitate – operează în inima unui sistem global complex şi lipsit de un buton „fără risc”.
