Guvernul va ceda pachetele majoritare de acţiuni investitorului care asigură finanţarea construcţiei celor două unităţi, a anunţat sâmbătă premierul Victor Ponta. Cu numai o zi înainte, ministrul Finanţelor era convins că veniturile din privatizări vor fi destinate investiţiilor strategice din energie.
Proiectul construcţiei celor două reactoare nucleare, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau estimate să înceapă în 2010. Din compania de proiect făceau parte Enel, ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. Investiţia nu a demarat, întrucât Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri.
„România nu a vrut să dea cei 51% acţiuni la grupurile 3 şi 4, or eu sunt dispus, ca decizie politică, să acceptăm un acţionar majoritar, în măsura în care acest acţionar vine şi cu banii. Că e vorba de chinezi, de grupul sud-coreean care s-a arătat interesat, cu braţele deschise îi primim, doar să vină şi cu banii”, a declarat sâmbătă premierul Victor Ponta.
În perioda următoare, Ministerul Economiei va înainta Guvernului un memorandum cu patru variante de continuare a proiectului reactoarelor nucleare 3 şi 4, în care va susţine continuarea investiţiei cu actualii investitori şi atragerea altora, concomitent cu reducerea participaţiei statului.
Interesant de remarcat, cu numai o zi înainte, ministrul Economiei, Florin Georgescu, se declara încrezător că veniturile obţinute de stat din următoarele privatizări vor fi investite în companii de stat strategice din domeniul energetic şi de transport” . Prezent la Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România, Georgescu sublinia că fondurile din privatizare vor fi direcţionate către obiective cu valoarea adăugată mare. În acest an, Guvernul aştepta 4,2 miliarde lei (aproape 900 milioane euro) din privatizări, dar a trebuit să se mulţumească cu numai 1,4 miliarde, deoarece multe listări s-au amânat (cea mai recentă la Transgaz).
Este investiţia de la grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă o căciulă prea mare pentru stat având în vedere veniturile sale? Dacă o privim ca sumă de oferit pe loc, poate, dar să nu uităm că aceasta se va întinde probabil pe mai mulţi ani. Decât minoritar la Petrom (pachetul Ministerului Economiei face peste un miliard euro), poate n-ar strica o deţinere majoritară a statului la măcar unul dintre cele două grupuri de la Cernavodă. Sau măcar o dezbatere publică în acest sens.
