Pachetul de măsuri anunţat de preşedintele Traian Băsescu, care cuprinde reduceri puternice ale salariilor şi pensiilor, a fost elaborat de autorităţile române şi nu a fost propus de FMI, se arată într-un comunicat transmis, vineri, la solicitarea Mediafax, de instituţia financiară. „
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi un pachet de măsuri de ajustare fiscală incluzând reduceri puternice ale salariilor din sectorul bugetar şi pensiilor. Acest pachet a fost elaborat de autorităţile române şi nu a fost propus de FMI”, se arată în comunicat.
Măsurile anunţate de Preşedinţie vor fi examinate de misiunea FMI aflată la Bucureşti pentru evaluarea acordului stand -by. „Misiunea de la Bucureşti a Fondului va examina pachetul de măsuri în cadrul discuţiilor (purtate cu autorităţile române, n.r.)”, mai spune FMI.
Băsescu a spulberat, joi, speculaţiile privind creşterea TVA şi a cotei unice de impozitare şi a anunţat cea mai tranşantă decizie guvernamentală din ultimele două decenii.
Pentru a nu mări impozitele, statul a deci să taie un sfert din cheltuiala cu salariile bugetarilor şi 15% din pensii şi indemnizaţiile de şomaj. Aceasta este „varianta încrederii”, spune preşedintele, lucru care înseamnă că Fondul Monetar Internaţional a avut încredere că România se va putea încadra în deficitul bugetar stabilit, după luni de zile în care membrii Guvernului au spus că nu mai au de unde să facă restructurări.
Potrivit lui Băsescu, „varianta neîncrederii” era o creştere a TVA de la 19% la 24% şi a cotei unice de la 16% la 20%. În acest caz, salariile bugetarilor ar fi scăzut oricum, cu 20%, însă pensiile ar fi rămas neatinse. În acest caz însă, povara bugetară ar fi fost suportată din plin de cele trei milioane de angajaţi din economia privată, prin scăderi de salarii, şi indirect de toată populaţia României, ca urmare a creşterilor de preţuri, provocate de majorarea TVA. Varianta adoptată vizează strict sistemul bugetar, descris plastic de şeful statului ca un „om foarte gras care s-a urcat în spatele unui om firav, acesta din urmă reprezentând economia reală. Măsura intră în vigoare începând cu 1 iunie. Ca atare, ea va fi aplicabilă pentru ultimele şapte luni din acest an, când fondul de salarii s-ar fi ridicat la 27,25 miliarde lei, iar după reducere va fi de aproximativ 20 miliarde lei.
Potrivit şefului statului, angajaţii de la stat vor reveni în 2011 la nivelul salariului de anul acesta, iar până atunci toţi şefii de instituţii, de direcţii au obligaţia să selecteze personalul pe care îl vor concedia. Potrivit datelor care reies din execuţia bugetară pentru primul trimestru a Ministerului Finanţelor, această scădere salarială ar reduce cheltuielile cu aproximativ 7 miliarde lei (circa 1,7 miliarde euro), scrie Mediafax. „Vreau să aveţi în vedere următorul lucru: salariile personalului bugetar reprezintă 28 la sută din buget. (…) Cheltuielile sociale reprezintă 12 la sută din PIB, ceea ce reprezintă peste 35 la sută din bugetul de stat. Facem o socoteală elementară să ştim unde am ajuns: 62 la sută din buget. Ne întrebăm cum mai putem aloca bani suficienţi pentru şcoli, pentru spitale, pentru funcţionarea Armatei, a Poliţiei?”, a explicat Băsescu.
Scăderea pensiilor, sub semnul întrebării
O altă măsură la fel de dură va lovi în pensionari, care vor primi cu 15% mai puţini bani. „În ceea ce priveşte pensiile, Guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 miliarde euro la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual, şi numeric, şi ca nivel de plată, ar mai trebui încă circa 500 milioane de euro, care nu există”, a spus şeful statului. El a adăugat că, având în vedere că aceşti bani nu există, „este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%”. Tot cu 15% scade şi ajutorul de şomaj, iar în acest context vor fi reduse „masiv subvenţiile”, banii economisiţi urmând să fie alocaţi ţintit „către cei care au nevoie de sprijin”. „Se va proceda la reducerea masivă a subvenţiilor, iar banii recuperaţi din subvenţii vor fi alocaţi ţintit către cei care în mod real au nevoie de sprijin financiar”, a spus şeful statului. El a oferit exemplul subvenţiilor de încălzire din Bucureşti. „În România funcţionează 16 programe sociale, marea lor majoritate aplicate înainte de alegeri – de la acordare de pampers până la venitul minim garantat. Ele funcţionează atât de independent una de alta, încât sunt persoane care cumulează 4-5 ajutoare din diverse programe, astfel încât le convine să stea acasă fără nici o problemă şi câştigă mai bine decât unul care merge la serviciu”, a argumentat Băsescu. În final, şeful statului a spus că mizează pe solidaritatea măcar a oamenilor politici din arcul guvernamental, alternativa la acest „program al încrederii” fiind creşterea fiscalităţii, ca soluţie pentru a aduce bani la buget.
Ce trebuia să facă Guvernul
* Raţionalizarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public (prin înghetarea salariilor; reducerea sporurilor şi primelor; şi o reducere semnificativă a numărului de angajaţi, precum şi prin implementarea legii salarizării unitare aprobate în luna octombrie 2009).
* Economii la pensii generate de un control mai bun al pensiilor de invaliditate frauduloase al cererilor de pensionare anticipată şi al prestaţiilor sociale.
* Înghetarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, a pensiilor (cu excepţia pensiei minime sociale), şi economii generate de reorganiza-rea agenţiilor guvernamentale.
Sursa: FMI februarie 2010
„Aceste măsuri vor împinge populaţia spre genocid, către o acţiune socială mai acută decât în Grecia, pentru că vor fi afectaţi cetăţenii cu venituri mici.” Bogdan Hossu, preşedintele Cartel ALFA
„Ajungem să consumăm cât producem. Este dureros pentru pensionari. Dar este o mutare absolut necesară.” Cristian Pârvan, Asociaţia Oamenilor de Afaceri
„Sunt revoltat, nu mă aştep-tam la aşa ceva. Nu putem accepta. această diminuare a pensiilor, noi nu ne putem compara cu Grecia unde pensia minimă este de 500 de euro, la noi fiind de doar 85 euro. Ei au de unde scădea, noi nu.” Preda Nedelcu, Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Pensionarilor
„Sunt măsuri de o gravitate fără precedent şi care sunt şi expresia a crizei, dar mai ales a incapacităţii celor care guvernează România, în frunte cu Traian Băsescu, de a-şi face datoria, de a găsi soluţii.” Crin Antonescu, preşedinte PNL
