Doar anul acesta, un număr de 12 bănci care adună aproape 50% din totalul activelor din sistem au beneficiat de infuzii de capital de la acţionarii principali.
BCR, Volksbank, Alpha Bank, CEC sau Banca Transilvania sunt doar cele mai importante nume dintre cele 12 bănci care au beneficiat anul acesta de majorări de capital prin aport de la acţionari. Deşi majoritatea instituţiilor de credit au explicat majorările de capital prin nevoia de extindere, sumele sunt folosite pentru a îmbunătăţi solvabilitatea afectată de scăderea valorii ga¬ranţiilor imobilirare, dar şi de creşterea provizioanelor pentru credite restante. BNR impune băncilor comerciale să asigure în permanenţă un nivel al solvabilităţii de 10%, determinat ca raport între nivelul fondurilor proprii şi totalul activelor şi elementelor în afara bilanţului, ponderate în funcţie de gradul lor de risc de credit.
Stăm prost, după ultimele standarde europene
La ultimul test de stres efectuat asupra a 91 de grupuri bancare de pe continent, Uniunea Europeană a venit cu un element de noutate care, aplicat şi în România, ar plasa băncile locale într-o zonă destul de riscantă. Astfel, în loc să calcuze solvabilitatea după metoda standard (ca raport între capitalurile proprii şi totalul activelor indiferent de natura lor), oficialităţile europene au ales să analizeze starea băncilor după un indicator care ia în calcul doar fondurile proprii de nivelul I, adică lichiditatea accesibilă rapid. Acest indicator, calculat de BNR sub denumirea de „efect de pârghie”, este destul de slab în ţara noastră. Din rezultatele testului de stres citat mai sus reiese că, în cel mai dur scenariu, rata medie de solvabilitate a sectorului bancar european ar scădea de la 10,3% pe 31 decembrie 2009 la 9,2% pe 31 decembrie 2011. Spre comparaţie, în România raportul dintre capitalurile de nivelul 1 şi activele totale este de numai 7,55%, iar cele mai puţin capitalizate bănci abia depăşesc 5%, adică sub nivelul minim impus de UE la ultimul test. În schimb, în cazul solvabilităţii standard, România stă chiar bine. Nici o bancă nu coboară sub 10%, iar media sistemului bancar era la sfârşitul anului 2009 de 14,67%.
Profitul devine o raritate
După ce ani la rând grupurile bancare locale ne-au obişnuit cu profituri în creştere, 2009 a adus o scădere semnificativă a câştigurilor, iar 2010 se pare că va consemna chiar pierderi, pe anasamblul sistemului. De altfel, potrivit directorului Direcţiei supraveghere a BNR, Nicolae Cinteză, băncile au consemnat deja o pierdere de 54 de milioane de euro după primele 6 luni ale anului.
„Ordonanţa 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori excede cadrul directivelor europene şi va afecta foarte serios profitabilitatea sistemului bancar”, a spus Cinteză, citat de HotNews.ro. Potrivit acestuia, dacă situaţia continuă, băncile nu au cum să încheie pe profit anul 2010.
Acelaşi lucru îl susţine şi preşedintele BCR, Dominic Bruynseels, care crede că a doua parte a anului va fi chiar mai proastă decât primele şase luni. „Cred că atunci când oamenii se vor întoarce din vacanţă, în luna septembrie, se va observa o deteriorare a situaţiei. Anticipez că vor exista dificultăţi în septembrie, octombrie, noiembrie. Rezultatele vor fi mai proaste decât au fost şi vom face provizioane suplimentare”, spune şeful celei mai mari bănci locale.
