Amalia Savinescu, experta in HR, spune ca "vreau mai mult" se va transforma in "vreau un job".
In contextul crizei financiare, spune Amalia Savinescu, managing partener la Tandem Consulting, companie specializata in managementul resurselor umane, ofertele de locuri de munca vor scadea ca numar si nu vor mai fi atat de atragatoare. Experta in resurse umane prevede ca angajatul roman va fi in pozitia de a reevalua ceea ce are deja si nu va mai face salturi din slujba in slujba.
» Ce atitudine are romanul fata de munca, in comparatie cu alte natii?
Sunt doua elemente observabile. Unul se refera la creativitate. Angajatul roman se descurca si cand nu are are structurile necesare. Daca este suficient de motivat, gaseste o cale sa-si indeplineasca sarcinile. Sigur ca aceste tendinte au parti pozitive si parti negative. Metodele de a "te descurca mai usor" economisesc timp si nervi, dar, pe de alta parte, se poate ca rezultatele sa nu fie in linie cu cele asteptate.
» Au angajatii pretentii salariale prea mari?
Au avut. In ultima vreme, constat o moderare, o temperare a asteptarilor. Criza economica se resimte. Se fac restructurari de personal, bugetele se calculeaza cu precautie, se pune accent foarte mult pe cresterea productivitatii.
In medie, pretentiile salariale ale angajatilor au crescut in ultimii doi ani intr-un mod total nefondat. De multe ori erau absurde. Inteleg asteptarile salariale, insa ele trebuie sa fie dublate de experienta, competenta, valoare. Am vazut situatii in care pentru simplul motiv ca exista o alta oferta se mergea la angajator pentru a cere mai mult. Dar si aceasta tendinta are o explicatie oarecum justificabila: angajatorii au lansat multe oferte de munca pe piata, iar angajatii nu s-au mai straduit sa devina foarte performanti, sa investeasca in propria dezvoltare. Tot timpul au asteptat doar sa primeasca de la companie.
Barbatii negociaza cu mai multa incredere
» In ce masura se pricep romanii sa ceara mariri de leafa?
Unii stiu, altii mai putin. Cei din domeniul vanzarilor si al marketingului se descurca mai bine. Exista persoane care se pricep mai bine la partea financiara, la cifre, dar exista si alte persoane care au o anumita jena atunci cand vine vorba de bani, de renegocierea salariului.
Nu vreau sa fac discriminari, dar am constatat ca barbatii negociaza cu mai multa incredere, cu mai multa hotarare si, pe masura ce inainteaza in cariera si participa la mai multe interviuri, aceste lucruri incep sa se simta ca o competenta.
Ma astept ca anul viitor sa aduca modificari semnificative pe partea aceasta. Candidatii vor trebui sa convinga angajatorul ca sunt valorosi. Negocierea se va transforma din "vreau mai mult" in "vreau un job".
Beneficiile vor fi bine triate
» Care este ultima tendinta in privinta pachetelor salariale?
Tendinta este de reducere a bugetelor, de a nu mai face niste pachete salariale foarte profitabile pentru angajati. De exemplu, abonamentele la cluburile de fitness incep sa fie din ce in ce mai triate. Cu alte cuvinte, angajatorii pun pachetul salarial sub lupa si observa ce apreciaza mai mult angajatii, ce este realmente un factor motivator pentru ei si ce este doar o moda in piata.
» Cum vor evolua piata muncii si salariile in raport cu criza financiara?
Momentan am observat cateva directii. Majorarile de inceput de an s-au redus ca procent de la 25% la 5%. Se merge pe varianta de reducere maxima a costurilor. Nu pot spune ca nu se vor mai face majorari salariale. Este posibil ca in anumite organizatii sa se faca disponibilizari ca apoi sa se mareasca salariile angajatilor ramasi, ale celor despre care se stie ca sunt productivi, isi doresc sa invete si pun umarul la treaba. Acele vremuri in care angajatorii spuneau "am nevoie de oameni care sa lucreze, mai fac angajari" s-au dus. Salariatii vor incepe sa reevalueze in mod diferit ceea ce au deja si sa aprecieze mai mult actualul loc de munca. Pe de alta parte, nu vor mai crede atat de usor in toate promisiunile din exterior. Ofertele vor scadea ca numar, nu vor mai fi atat de atragatoare, pentru ca toata lumea realizeaza existenta dificultatilor financiare. Angajatii vor tine la locul lor de munca mai mult ca inainte.
Motivatia financiara dureaza doua-trei luni
» Pachetul salarial creste fidelitatea angajatului roman fata de angajator?
Nu. Este atras de bani, dar nu-l fidelizeaza. Sunt doua momente: de atragere si de fixare. Angajatii pot fi atrasi de un pachet salarial pentru ca nu cunosc mediul, dar in momentul in care incep munca si vad care este costul real al salariului primit, cat trebuie sa investeasca ei din punct de vedere energetic in acel job pentru salariul primit, incep sa evalueze altfel lucrurile. Romanii vor sa fie valorizati ca oameni. Motivatia financiara dureaza doua-trei luni.
» Dar ce metoda de fidelizare functioneaza mai bine?
Ceea ce apreciaza cel mai mult angajatul, dincolo de aspectele masurabile, sunt climatul de munca si relatia cu superiorul direct. si asta este normal pentru ca, in primul rand, suntem oameni si apoi angajati sau sefi. Toti ne dorim sa fim apreciati, sa fim tratati cu respect, sa ni se permita sa ne spunem parerea, chiar daca nu este cea mai buna. Daca angajatilor li se restrictioneaza libertatea de exprimare, accesul la informatie, implicarea in deciziile organizationale, ei devin victime ale managementului si nu vor mai merge cu placere la serviciu. si asa se ajunge la scaderea performantelor profesionale.
Problemele de la serviciu pot duce la divort
» S-a mai echilibrat balanta dintre viata personala si cea profesionala?
Nu. Eu sunt foarte implicata emotional in aceasta tema. Fiind psiholog de profesie, ma intereseaza ce-i cu oamenii pe lumea asta si cum se pot imparti intre toate rolurile pe care le au in viata de zi cu zi. si aici ma refer la rolul de angajat, de parinte, de iubit, de prieten si asa mai departe.
O persoana, ca sa fie implinita, are nevoie de timp pentru a purta mai multe fatete ale personalitatii sale. Daca oamenii isi aloca 12 ore din zi pentru munca pe care n-o fac de fiecare data cu placere, de pe urma careia nu au rezultatele dorite si nu relationeaza bine cu superiorii pentru ca sunt de multe ori medii conflictuale in organizatie, ajung sa fie frustrati, nemultumiti, stresati si duc acasa probleme de la serviciu, unde pot aparea conflicte si divorturi.
» Ce a contat in reusita dumneavoastra profesionala?
Faptul ca m-am implicat de o asemenea maniera incat sa inteleg lucrurile, ca am perseverat. Nu m-am lasat pana nu am inteles despre ce este vorba si pana n-am facut astfel incat munca mea sa conteze. Au mai contat pasiunea pentru munca si interesul de a livra valoare, indiferent de domeniul pentru care am lucrat. Totdeauna m-a interesat ca serviciile mele sa serveasca unor scopuri vizibile, masurabile si concrete.
CARTE DE VIZITA
» Este psiholog, manager, consultant, trainer, life& business coach.
» A obtinut certificat in management la Open University din Marea Britanie.
» A absolvit programul EMBA al INDE (Conservatorul de Arte si Meserii Paris) si Academia de Studii Economice Bucuresti.
» A ocupat functii de conducere si consultanta in domeniul resurselor umane in companii precum Alexander Hughes, Farmexpert, GimRom Holding, Pinochio, Scop Computers, Ringier.
» Desfasoara programul personal de dezvoltare ludica "Happiness Bricolage", un curs de fericire dedicat celor care vor sa traiasca in deplin acord cu ei insisi.
De ce stau romanii peste program la serviciu
Experta in resurse umane Amalia Savinescu spune ca de vina pentru faptul ca se sta peste program la serviciu este lipsa disciplinei in munca: "stim ca programul este de opt ore. Asta presupune ca la ora noua dimineata angajatii ar trebui sa fie la birou, gata de munca, sa nu piarda zilnic aproape doua ore cu e-mailuri personale, sa nu trimita glumite pe retea si sa inteleaga ca atunci cand vorbesc la telefon trebuie sa se rezume strict la utilitatea acelui apel".
Ea recomanda pauze de 10 minute la fiecare 50 de minute pentru relaxare, socializare sau organizarea biroului. "Problema este ca la noi socializarea excesiva, barfa pe holurile firmei, lipsa de organizare sau de proceduri si nemultumirile spuse doar colegilor, si nu managerilor, duc la o productivitate scazuta in munca", explica Amalia Picleanu Savinescu. Ea apreciaza ca sunt foarte putini oamenii care stiu ca se poate munci in opt ore si care nu au nici o retinere in a pleca acasa dupa program, pentru ca stiu ca au muncit.
