» Finantele au anuntat ca negociaza un imprumut pe termen mediu cu FMI si UE.
» Cresterea TVA sau a cotei unice, un mit de criza.
Romania a declansat oficial negocierile preliminare atat cu Fondul Monetar International (FMI), cat si cu Uniunea Europeana, potrivit unui anunt al Ministerului Finantelor. Autoritatile de la Bucuresti tin deocamdata secreta suma totala pe care intentioneaza sa o imprumute, desi un oficial roman a declarat – sub acoperirea anonimatului – pentru britanicii de la "Financial Times" ca Romania ar negocia cu cele doua institutii vreo 20 de miliarde euro. Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, a spus insa ca suma pe care Romania o va imprumuta va fi hotarata la finalul negocierilor, "fiind premature orice speculatii". Estimarile nevoii de finantare externa oscileaza insa intre doua si 25 de miliarde euro. Guvernatorul Mugur Isarescu calcula recent ca Romania va avea nevoie de sume cuprinse intre doua si 4 miliarde euro, dar nu introducea in calcul banii pentru cofinantarea proiectelor europene.
"Nevoia de finantare a Romaniei se poate situa oriunde in intervalul 9-25 miliarde euro, in functie de evolutia crizei financiare si a economiei romanesti", estimeaza Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania. Ministerul Finantelor a declarat doar ca va lua un imprumut pe termen mediu. Analistii spun ca nu Finantele vor beneficia de bani, ci banca centrala, care va gestiona banii ca pe o polita de asigurare. "Un mit care s-a creat in jurul acestor bani este ca ei vor finanta deficitul bugetar sau vor fi acordate de aici imprumuturi companiilor care vor avea nevoie. Nimic mai fals. Banii acestia raman in rezerva BNR, sunt destinati balantei de plati, nu se foloseste nici un leu pentru acoperirea deficitului fiscal. E ca o asigurare CASCO la o masina care este economia romaneasca", spune Chidesciuc.
E drept insa ca, odata umpluta vistieria, banca centrala poate evita o volatilitate masiva a leului, admite Chidesciuc. Rolul de a sustine economia si, eventual, de a finanta o parte din deficit revine imprumuturilor de la Banca Mondiala sau de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI). "Banii de la Banca Mondiala, BERD sau BEI pot sa mearga in proiecte, in economie", spune Chidesciuc. Deocamdata, acordul cu FMI a incalzit spiritele in politica romaneasca si a dus la aparitia unei idei preconcepute, cum este aceea ca banii vor veni conditionati de cresterea birurilor. Fostul ministru de Finante Mihai Tanasescu a lasat insa sa se inteleaga ca nu se va pune problema majorarii unor taxe, ci doar a tinerii in frau a cheltuielilor. El ne-a declarat ca Fondul va urmari corectarea derapajelor fiscale, care vin pe partea de cheltuieli, nu pe aceea de taxe.
"In actualul context, nu cred ca se va pune problema majorarii TVA sau a cotei unice. Cel putin nu la inceputul acordului. Vor cere o atenta reducere a cheltuielilor, insa nu a celor destinate investitiilor", a spus Chidesciuc. Guvernul a anuntat deja ca va ingheta salariile cel putin pana in aprilie, va majora accizele la tutun si alcool si va folosi 20% din bani pentru proiecte de infrastructura, cu scopul de a stimula economia.
