Există posibilitatea apariţiei unor riscuri de degradare şi mai pronunţată a situaţiei României, avertizează Mugur Isărescu. Un fost ministru de Finanțe nuanțează declarațiile șefului Băncii Naționale a României.
De aproape 10 ani, România pluteşte pe ape foarte agitate, trecând prin criză după criză. Sunt voci care afirmă că, de fapt, recesiunea economică din 2007 nu s-a terminat, ci continuă, cu pusee mari şi mici şi momente de acalmie. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că „economia României este supusă unui risc sistemic sever”, din cauza inițiativelor legislative și din cauza posibilei ieșiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit), conform Digi24.
„Riscul sistemic sever” intern ar proveni cu precădere de la proiectul legii dării în plată, explică şeful Băncii Centrale. Marea problemă a acestei inițiative legislative ar fi retroactivitatea textului legal, afirmă Mugur Isărescu, care subliniază că inițiativa riscă să încalce dreptul de proprietate şi principiile pieței și să creeze o incertitudine majoră în imobiliare şi în sistemul bancar.
Pe de altă parte, Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor în cabinetele Tăriceanu şi Boc 2, este de părere că Brexit nu va avea loc. „Nu cred în ieşirea Marii Britanii din UE, cum nu am crezut în ieşirea Scoţiei din Marea Britanie. Este o repoziţionare a Marii Britanii în UE, în special a City-ului londonez”, a explicat Sebastian Vlădescu pentru „România liberă“.
Iar atât timp cât nu există Brexit, nu există nici un risc sistemic, din acest punct de vedere, crede fostul demnitar. „Normal, ieşirea Marii Britanii din UE ar fi un element de risc, atât pentru Uniune, cât şi pentru diverse state membre. Dar Marea Britanie a negociat, a obţinut ce a avut de obţinut, de la protecţia socială a muncitorilor, până la problemele sectorului bancar, şi referendumul va fi o formalitate”, a explicat Sebastian Vlădescu.
În ceea ce priveşte legea dării în plată, expertul e categoric. „Nu aşa, nu foloseşte oamenilor care chiar au nevoie. Ar trebui ca băncile să cadă de acord, să negocieze, astfel ca oamenii să rămână în casă, să plătească în continuare la bancă o rată sustenabilă, iar aceasta să se refere strict la persoanele care au o primă locuinţă, în care locuiesc.
Tot ce a însemnat speculaţie imobiliară cu terenuri, construcţii de blocuri, de locuinţe care nu sunt locuinţă principală n-au de ce să fie incluse în lege, pentru că, dacă există o lege de genul acesta, trebuie să aibă caracter social. Dacă excedem acest caracter, afectăm dreptul de proprietate, buna funcţionare a pieţelor şi celelalte elemente ce ţin de raportul dintre doi agenţi economici”, a detaliat fostul demnitar pentru „România liberă“.
Pe domeniul intern însă, fostul ministru de Finanțe, expert ministerial şi guvernamental, ocupând numeroase poziţii-cheie de negociere pentru România, inclusiv pe relaţia cu FMI şi Banca Mondială, are o poziţie nuanţată. „Normal că, dacă se majorează salariile brusc, apar tot felul de iniţiative şi de cadouri electorale, apare un risc consistent”, a precizat Sebastian Vlădescu.
Majorarea salariilor, un pericol?
Legea salarizării bugetarilor este o chestiune sensibilă, legată de riscul consistent generat de cadourile electorale, precum s-a constatat în anii 2007 – 2009. Atunci, cabinetul minoritar al lui Călin Popescu Tăriceanu, cu susţinerea PSD, a dat o pleiadă de cadouri electorale, mărind pensiile şi salariile bugetarilor. Sebastian Vlădescu, în calitate de ministru al Finanţelor, s-a opus.
În anul 2009, când Cabinetul Boc II a tăiat salariile bugetarilor şi a terminat prin a impozita pensiile, Sebastian Vlădescu a fost ţap ispăşitor, fiind acuzat că a tăiat aceste cheltuieli „cum taie ţăranul cu sapa”, în loc să lucreze delicat, la nivel microsocial. „Ţăranul cu sapa am fost chiar eu. Felul cum s-a lucrat a fost singurul posibil, ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat în anii 2007 – 2009. Câteodată nu este timp şi atunci lucrezi cu sapa. Majorările anormale de salarii din anii anteriori nu au legătură cu existenţa sau neexistenţa unei legi a salarizării, ci cu raporturile dintre Guvern, sindicate, patronate şi clasa politică”, a atras atenţia, acum, fostul ministru al Finanțelor.
În ce priveşte chestiunea în sine a salarizării bugetarilor, demnitarul crede că aceasta va continua să treneze şi are o foarte mare problemă: raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu bugetar. „Până nu se va defini proporţionalitatea, va fi foarte greu să ai o lege a salarizării bugetarilor care să satisfacă pe toată lumea. E un subiect ce se discută de 15 ani. Principalul impediment este de a stabili care e cel mai mare salariu, raportat la salariul minim. De 12 ori salariul minim? De 15 ori? Salariul minim este foarte mic, salariile maxime devin şi ele mici şi astfel nu mai acoperă retribuirea corespunzătoare la un profesor universitar sau un medic chirurg eminent”, a spus Vlădescu „României libere“.
O problemă a legii salarizării bugetarilor vizează treptele de salarizare în fiecare domeniu de activitate.
Un profesor de liceu cu 10 ani de experienţă este sau nu echivalentul unui medic chirurg şef de secţie? Când spui că e, o să sară toată lumea că nu este, iar când zici că nu e, toţi vor afirma că este.“ Sebastian Vlădescu
