Seria de ajutoare de stat neautorizate de Consiliul Concurentei a starnit in randul companiilor private reactii diferite fata de sprijinul de la bugetul public. De departe, cei mai afectati de aceste decizii sunt micii agenti economici care au beneficiat de masuri de sprijin pentru ca si-au plasat afacerile in zone defavorizate. Chiar daca au fost obligati de Consiliu sa restituie sume relativ mici, masura le creeaza dificultati serioase.
Singura solutie este, in cele mai multe cazuri, restrangerea activitatii. In schimb, colosii nerestructurati, scosi din nou la privatizare, privesc cu maxima detasare intrea-ga chestiune. „Banii vor trebui restituiti, dar nu e treaba noastra, ci a celui care va cumpara fabrica”, crede directorul unei asemenea companii.
La Terom Iasi grija e pasata viitorului cumparator
In cazul producatorul iesean de fibre si fire sintetice Terom (subiect al unei privatizari cu scandal si banuit inclusiv de implicare in circuite de spalare a banilor pentru grupari teroriste), Consiliul a interzis un ajutor de 209,4 miliarde lei vechi, din care fusese deja platita suma de 23,8 miliarde lei. Potrivit deciziei autoritatii de concurenta, cele 23,8 miliarde lei vor trebui recuperate cu tot cu penalizari. Esecul privatizarii si intrarea firmei in administrare speciala au scapat echipa de management de la Terom de grija restituirii banilor. „Nu ne-a spus nimeni nimic precis. Din ce stim noi, ar trebui sa platim catre AVAS vreo 11 miliarde de lei. Cand se va pri-vatiza se va tine cont si de aceasta datorie”, a explicat directorul gene-ral al Terom, Mihai Orzan. Decizia Consiliului de a interzice ajutorul de stat starneste mai putine pasiuni decat probleme serioase, la ordinea zilei, cum ar fi numele viitorului administrator special.
Nici la Laminorul Braila, companie aflata si ea intr-o procedura de privatizare cu reluare, interzicerea ajutorului de stat nu a starnit prea multe patimi. In cazul acestei societati, Consiliul a decis ca un imprumut avantajos, de 95 miliarde lei, dat de AVAS, reprezinta ajutor de stat pentru ca nu ar fi fost acordat in acele conditii de nici o banca. AVAS ar trebui sa recupereze cele 95 de miliarde cu tot cu dobanzi. Oficialii de la Laminorul cred ca banii vor fi recuperati de la viitorul proprietar al companiei. „Decizia Consiliului Concurentei este corecta si nu este nimic de comentat. Plata banilor va fi insa, probabil, o sarcina pentru cumparator”, a afirmat un oficial al companiei brailene.
Investitia Amiantit de la Calan, amanata
Pretul prea mare cerut de AVAS pentru unele capacitati de productie de la Calan si interzicerea acordarii unui ajutor de stat de 6,636 milioane dolari au fost motivele care au amanat pentru un termen neprecizat demararea investitiei proiectate de sauditii de la Amiantit. Amitech Ductile intentiona sa demareze productia de tuburi de fonta ductila dupa achizitonarea activelor unei turnatorii de pe platforma Sidermet Calan. In noua unitate urmau sa lucreze 600 de angajati. Ajutorul de stat interzis ar fi constat in aco-perirea unei diferente dintre va-loarea evaluata a echipamentelor din turnatorie si pretul minim de vanzare, precum si facilitatea de a plati in 12 rate (mecanism consi-derat imprumut preferential). Cum activitatea noii companii urma sa fie in sectorul siderurgic, zona in care Romania nu mai poate acorda ajutoare de stat, finantarea a fost blocata de Concurenta. „In acest moment, suntem in continuare in discutii cu AVAS. Nu neaparat ajutorul de stat a fost problema care a intarziat finalizarea unui contract, ci faptul ca pretul propus pentru acele active este mult prea mare in comparatie cu valoarea lor de piata. Acum au inceput sa scada pretul, dar inca este mult prea mare”, a afirmat reprezentatul Amitech, Stefan Rusu. Efectul cel mai vizibil este trimiterea a 400 de angajati in somaj. „Au ramas 200 de oameni care se ocupa de conservare”, a explicat reprezentantul Amitech.
Consecinte dure
Recuperarea unor ajutoare de stat de la companii mici are consecinte extrem de dure. „Noi trebuie sa dam inapoi 1,9 miliarde lei vechi. Consecinta e ca vom trece imediat la o etapa de restructurare in care vom scadea numarul de angajati de la 80 la 56. Va mai urma o restructurare probabil inainte de sfarsitul acestui an, insa nu vrem sa parasim aceasta zona”, a spus Florin Racotea, directorul general al societatii Dradas Comimpex, un mic producator de confectii-incaltaminte din Petrosani, aflat pe lista celor 31 de companii din zonele defavorizate care trebuie sa restituie o parte din ajutorul de stat primit. Cele mai multe din companii au fost sanctionate in acest mod pentru ca nu si-au putut indeplini planurile de investitii. „Noi nu avea spatiul nostru, asa ca am facut investitiile care au fost posibile”, a mai spus Racotea Florin. In cazul altor companii, diverse echipamente cumparate, costisitoare pentru o firma mica, nu au fost cotate drept investitii. „Nu au fost luate in calcul o serie de investitii din considerente legate de plasarea lor din punct de vedere contabil in alte categorii. Chiar daca trebuie sa dam ceva bani inapoi, nu am concediat oameni”, a spus Maria Banu, director la Farmacom Carpati, o alta societate aflata pe lista Consiliului Concurentei.
