» Ialomitenii si brasovenii sunt cei mai rau-platnici la creditele bancare, iar satmarenii si tulcenii isi ramburseaza cel mai bine imprumuturile.
Cresterea constanta a salariilor a stimulat apetitul pentru creditare, insa devalorizarea leului din ultimul an ar fi trebuit sa creeze dificultati de rambursare a imprumuturilor luate de romani in valute "forte" sau in cele "exotice". Paradoxal insa, romanii au restante mai mici la creditele in valuta, in schimb la imprumuturile in lei intarzierile de rambursare sunt triple.
O explicatie a evolutiei fulminante a creditului in valuta este data de dobanzile stabile si mai mici la aceste imprumuturi fata de dobanzile la creditele in lei, care, pe fondul intaririi politicii monetare de catre banca centrala, s-au majorat succesiv si consistent. Scumpirea considerabila a creditarii in lei, prin majorarea dobanzilor si practicarea de unor comisioane din ce in ce mai mari, a facut ca restantele sa se majoreze intr-un ritm superior avansului creditarii. "Cred ca imprumuturile s-au segmentat in lei sau valuta in functie de maturitatile acestora: cele pe termen scurt – in lei, iar cele pe termen mediu si lung – in valuta. Pe de alta parte, pentru ca imprumuturile de consum in euro sunt mai recente, probabil nu au avut destul timp sa apara restante mai mari", a declarat Radu Craciun, director de investitii la Interamerican Pensii.
La finele lunii iunie 2008, valoarea restantelor la creditul neguvernamental, al populatiei si firmelor, a ajuns la 1,7 miliarde lei (466 milioane euro), de 2,4 ori mai mare decat in iunie 2007, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Cresterea cu 138% a restantelor in ultimele 12 luni s-a produs pe fondul avansului creditului neguvernamental cu 63%, pana la 179 miliarde lei. Astfel, daca valoarea restantelor s-a dublat, ponderea acestora in totalul creditului guvernamental a urcat cu doar sapte puncte procentuale, pana la 0,72%. Restantele la creditele in lei au ajuns la o pondere de 1,52%, de trei ori mai mare decat ponderea restantelor la creditele in valuta, de 0,48%. Fata de iunie 2007, cel mai mult s-a majorat ponderea pe care o au restantele la creditele in lei, de la 0,87% la 1,52%. De asemenea, din iunie anul trecut, cand bancile si-au stabilit singure normele de creditare a clientilor, imprumuturile in valuta au avansat considerabil, reusind sa depaseasca lejer valoarea creditelor in lei.
La finele primului semestru din 2008, creditul neguvernamental in valuta a ajuns la un echivalent de 98,8 miliarde lei, reprezentand 55% din totalul creditului neguvernamental, comparativ cu iunie 2007, cand ponderea acestuia era de circa 48%. Valoarea cea mai mare a restantelor la finele lunii iunie 2008 se inregistra in Bucuresti, 488 milioane lei, dar este de inteles, intrucat bucurestenii (populatie si firme) au contractat peste o treime (34,5%) din totalul creditelor. La creditele in lei, bucurestenii au 1,62% restante, iar la cele in valuta restantele reprezinta 0,39%, astfel incat, per total credite contractate, bucurestenii au restante de 0,79%, usor peste media pe tara (0,72%).
Totusi, cele mai mari ponderi ale restantelor se inregistreaza in Ialomita (3,23%) si Brasov (2,38%). Cel mai bine isi platesc imprumuturile satmarenii si tulcenii, care au restante de numai 0,4% din total credite. Rate bune de rambursare s-au inregistrat, de asemenea, in Galati (0,54%), Constanta (0,56%) si Iasi (0,59%).
Creditele de consum ale populatiei au reprezentat peste 84% din imprumuturile contractate de acestia, iar cele ipotecare – doar 22%. La finele lunii iunie 2008 creditele de consum au urcat la 65,7 miliarde lei, din care 46,4% contractate in valuta. De asemenea, creditele pentru locuinte erau de 17,4 miliarde lei, din care 91% contractate in valuta.
Un avans consistent al creditarii a fost posibil si datorita cresterii salariilor. Astfel, in primul semestru din acest an castigul salarial mediu brut a fost de 1.666 lei lunar, in crestere cu 25,2% fata de perioada similara din 2007, cand acesta s-a cifrat la 1.330 lei.
