O tema predilecta, mai pe fata sau mai pe dedesubt, a administratiilor din Ardeal o constituie contributia mult mai mare a entitatilor din zona (judete, municipii, orase, comune) la pusculita tarii in raport cu ceea ce se aleg din aceasta pusculita. Se arata articulat cu degetul spre Bucuresti, unde, vai!, Miticii, pe langa o gestiune in general incompetenta, ar mai practica si un fel de subjugare a altor regiuni pentru a se alege ei cu o parte mai importanta din banul pus in comun.
De competenta Miticilor de la Bucuresti nu trebuie discutat prea mult. Despre aceasta ne vorbeste insasi starea generala a tarii, la coada Europei, dar o mentiune cruciala se cuvine facuta: de pe urma ei sufera nu doar o regiune sau alta, ci toata tara. Nici tendinta unora dintre Mitici de a prelua pentru ei halcane din bunul comun nu poate fi ignorata, dar in aceasta privinta, slava Domnului, Miticii de prin alte regiuni, inclusiv de prin Ardeal (chiar daca unii se numesc Janos sau Attila) nu sunt cu nimic mai prejos decat cei de pe la Bucuresti.
In ce priveste insa cu ce se aleg diferitele regiuni sau zone din bugetul oficial al tarii, doar daca vrei sa ajungi la sentinte dinainte ticluite ai putea trage concluzii fara a tine cont de urmatoarele lucruri: 1) pentru un bilant real, nu poti doar pune in raport ceea ce, sa zicem, dintr-un judet pleaca la bugetul tarii cu ceea ce de la acesta se intoarce la judetul respectiv, fara a lua deci in considerare si ceea ce s-a strans in numele bugetului tarii in acel judet si de la inceput a ramas acolo in virtutea autonomiei locale, de altfel mereu crescute in anii din urma; 2) aprecierile politice cu privire la contributiile nete ale unui judet (sau municipiu, sau oras) trebuie sa tina seama in mod obligatoriu de nivelul de dezvoltare a entitatii respective fata de nivelul mediu de dezvoltare a tarii, fiind absolut normal si inevitabil ca judetele cu dezvoltare mai inalta sa aiba o contributie neta pozitiva la bugetul tarii, in favoarea tocmai a judetelor cu dezvoltare mai scazuta.
Oricum, este o imagine simplista si grotesca aceea ca Bucurestiul ar lua in beneficiul sau bani stransi din judetele, municipiile si orasele din Ardeal. Caci, daca exista transferuri de un asemenea gen, acestea sunt in favoarea unor judete mai defavorizate din sudul sau estul tarii, dar nu in mod net in favoarea Bucurestiului. Dimpotriva, Capitala este de departe cel mai mare contribuent la bugetul tarii si, avand cel mai inalt nivel de dezvoltare din tara, este si contribuentul net cel mai important in favoarea judetelor mai putin dezvoltate ale tarii.
Ar fi posibil ca aderarea la Uniunea Europeana sa mai estompeze din pasiunile si disputele pe tema in discutie, avand in vedere intrarile de fonduri europene pentru sustinerea integrarii si dependenta accesului la acestea de abilitatea de a construi si derula programe viabile. Desi este posibil si ca tensiunile interregionale sa creasca, in masura in care acordarea fondurilor europene este ghidata si de principiul tocmai al sprijinirii mai largi a regiunilor mai putin dezvoltate.
Probabil insa impactul cel mai puternic al apartenentei la Uniunea Europeana pe acest plan va fi altul. Regiunile vor intra, treptat, in orbita polurilor de dezvoltare si putere economica si politica, ce pur si simplu le vor aspira, chiar daca n-ar vrea. si procesul va fi cu atat mai rapid cu cat vor exista si disponibilitati intr-o atare directie. Bucurestiul este prea slab si poate si prea departe pentru a opri aspirarea judetelor bogate transilvane in orbita Vienei si Budapestei. Semne clare intr-o atare directie deja exista. Intr-un oras ca Timisoara, de pilda, nu poate fi intamplator ca, la cateva zeci de zboruri saptamanale in directia Budapesta, Viena, Frankfurt sau nordul Italiei, exista doar cateva zboruri spre Bucuresti.
