Firma germană Max Boegl şi firma franceză Colas contestă rezultatele licitaţiilor la două dintre cele nouă tronsoane de autostradă, unul câştigat de importanţi asfaltatori români din noua generaţie.
Insensibili la acuzele ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, conform căreia constructorii străini şi-ar fi făcut un obicei „ruşinos” să conteste licitaţiile de infrastructură, refuzând să înghită nemestecate deciziile companiei naţionale de autostrăzi, mai multe firme străine s-au adresat Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), reclamând nereguli la licitaţiile desfăşurate recent pentru construirea a nouă tronsoane de autostradă între Nădlac şi Sibiu. Firmele ce au contestat licitaţiile sunt Max Boegl-Geiger-Tancrad-Primacons (lotul 2 din Orăştie-Sibiu, 19 km) şi Colas-SCCF Iaşi-Egis (lotul 2 din Timişoara-Lugoj, 25 km).
Preţuri de dumping la Straco
În contestaţia depusă la finele săptămânii trecute, Max Boegl acuză că CNADNR a închis ochii la neregulile din oferta firmei româneşti Straco, solicită verificarea preţului neverosimil de mic cerut de firma românească şi spune că firma de stat nu a explicat complet de ce i-a depunctat oferta tehnică. Firma germană a avut un preţ cu 29% mai mare decât cel al asocierii conduse de Straco, însă afirmă că preţul concurenţilor ei români este unul de dumping, fiind la 53% din valoarea estimată a contractului. De altfel, toţi concurenţii Straco au avut preţuri cu cel puţin 29% mai mari. Potrivit legii, dacă acest preţ este sub 85% din media altor cinci oferte, CNADNR este obligată să analizeze amănunţit oferta financiară în cauză, pentru a vedea dacă aceasta este reală. O astfel de verificare este solicitată acum de Max Boegl.
Potrivit contestaţiei depuse de Max Boegl la CNSC, ofertanţilor li s-a cerut de către CNADNR, prin caietul de sarcini ca termenele necesare construcţiei şi proiectării să fie exprimate strict în zile, 120 de zile fiind durata minimă a proiectării sub care nici o ofertă nu se punctează, iar 540 de zile fiind durata minimă a construirii. Potrivit contestaţiei depuse de Max Boegl, firma românească Straco a prezentat o ofertă ce cuprinde un termen de proiectare de 4 luni, şi un altul de construcţie de 18 luni. Cum există şi luni care au 28 de zile şi există zile nelucrătoare în interiorul fiecărei luni Straco nu are cum să respecte termenul minim impus pentru proiectare şi construire, afirmă Max Boegl. Ca urmare, firmei româneşti trebuie să i se ia cele 15,4 puncte acordate de CNADNR la criteriul tehnic (care a contat în proporţie de 70%).
Al treilea argument al firmei germane este depunctarea sa pe motive ştiute doar de CNADNR. Compania de stat nu a explicat firmei germane în adresa de comunicare a rezultatului procedurii ce punctaje a obţinut la toţi subfactorii de evaluare şi cum a ajuns la aceste punctaje. „Lipsa detalierii (…) aduce în mod flagrant atingere dreptului nostru la apărare”, spune Max Boegl. Cu alte cuvinte, nefiind informaţi ce şi unde CNADNR susţine că au greşit în ofertă, germanii nu au cum să se apere.
Surse oficiale din cadrul licitaţiilor afirmă că şi firma franceză COLAS a depus contestaţie la CNSC. Reamintim că, deşi a avut cel mai bun preţ pe tronsonul de autostradă la a cărui licitaţie a participat, firma a fost descalificată deoarece inginerului coordonator propus i-ar fi lipsit o lună la o vechime de zece ani în CV. COLAS a pierdut în favoarea singurei firme din licitaţie căreia i s-a repartizat construirea a două tronsoane de autostradă, firma italiană Tirrena Scavi.
Cine e Straco
Firma Straco este recent intrată pe firmamentul asfaltatorilor români de succes. Ea este deţinută de Vlad Vameşu şi de fraţii Alexandru şi Traian Horpos. Firmă obscură până în 2005, cifra de afaceri a Straco a crescut de 7 ori numai în perioada 2005-2008 (aproximativ 160 milioane lei în 2009). Firma a primit numeroase contracte în ultimii ani de la Ministerul Transporturilor, în special în mandatul lui Radu Berceanu, printre care cele pentru deszăpezirea autostrăzilor A1 şi A2 sau pentru construirea, alături de Strabag, a unei porţiuni din autostrada Deva-Orăştie.
Cine e Max Boegl
Firma e parte a unui grup german cu 6.000 de angajaţi şi afaceri de 1,4 miliarde euro, activ în principal în Germania, Austria, Olanda şi ţările central şi est-europene în construcţia infrastructurii de transport şi construcţii civile. Firma este activă de ani buni în România, încheind sau având în derulare mai multe proiecte, precum centura Sibiu, străpungere Dâmboviţa-autostrada A1, magistrala de metrou Drumul Taberei.
