În procente, Ministerul Agriculturii (+8,7% faţă de bugetul iniţial), Ministerul Justiţiei (+6,2%) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor (+4,7%) sunt principalii câştigători ai rectificării.
Podiumul pierzătorilor include Ministerul Mediului (-14,8%), Ministerul Dezvoltării Regionale (-10,3%), Ministerul Transporturilor (-8,5%). Ca şi în anii de recesiune, serviciile speciale au avut rectificări de buget în plus.
Exprimat în sume efective, cel mai mult s-a tăiat de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (1,25 miliarde lei) şi Ministerul Muncii (513 milioane lei), iar la capitolul alocări suplimentare conduc Ministerul Agriculturii (1,31 miliarde lei) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor (397 milioane lei). Reducerea cheltuielilor cu investiţiile cu 2 miliarde lei s-a reflectat foarte bine în bugetele Ministerelor Dezvoltării şi Transporturilor şi Infrastructurii; în schimb, creşterea cheltuielilor de personal cu peste 1 miliard lei poate fi regăsită parţial în creşterea de buget de la Educaţie, Administraţie şi Interne, Apărare.
Administraţia şi Internele beneficiază de o schimbare de filozofie bugetară după tăierile succesive de buget şi personal din anii trecuţi, iar Agricultura a beneficiat de alocări suplimentare pentru combaterea secetei (despăgubiri de 100 lei/ha). Deşi componenta liberală din USL se pronunţase în câteva rânduri împotriva majorărilor repetate de bugete ale serviciilor speciale, rectificarea bugetară oferă bani în plus atât SRI, cât şi SPP, SIE, STS.
Cu un buget de 1,01 miliarde lei, în creştere cu 2%, SRI a depăşit în sfârşit Ministerul Culturii şi Patrimoniului, care a pierdut la rândul său peste 2%. Cumulate, bugetele celor 4 servicii speciale care au primit bani în plus reprezintă peste 1,61 miliarde lei, ceea ce le-ar plasa pe un onorant loc 11 în topul bugetelor ministeriale, depăşindu-l, de pildă, pe cel al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
