Proiectul Draghi de salvare a monedei unice

Potrivit Der Spiegel, Banca Centrală Europeană are în vedere fixarea limitelor dobânzilor – spread – la credite în zona euro şi depăşirea pragurilor ar putea declanşa intervenţia sa în mod automat şi nelimitată pe pieţe.

Informaţia dezvăluită ieri de publi­caţia germană relevă hotărârea lui Mario Draghi, preşe­dintele BCE, de a sparge ten­dinţa exploziei acestor ­spread-uri, care măsoară diferenţele dintre dobânda pe zece ani în raport cu dobânda germană, în zona euro. O decizie mult mai puternică decât cea a unei  simple serii de inter­venţii punctuale pe pieţele financiare. Modelul este în con­cor­danţă cu voinţa afirmată la finele lunii iulie de Draghi de „a face totul” pentru salvarea monedei unice. A priori, mijloacele băncii centrale în acest domeniu sunt nelimitate şi ar trebui să permită limitarea spreadurilor. O astfel de intervenţie ar avea un dublu avantaj – de a demonstra investitorilor că există o voinţă comună în zona euro pentru salvarea uniunii economice şi monetare şi menţinerea costurilor de refinanţare a statelor, în special Spania şi Italia, în limite suportabile pentru cele două ţări.

Mario Draghi va supune proiectul Consiliului guvernatorilor BCE din 6 septembrie, înaintea conferinţei lunare de presă şi, potrivit Der Spiegel, el pare să se bazeze pe susţinerea guvernului german. După unda verde implicită acordată joia trecută la Ottawa de cancelarul german, Angela Merkel, de această dată politica lui Draghi este apărată de reprezentantul german în conducerea BCE, Jörg Asmussen, numit de Berlin la începutul anului. Într-un interviu apărut ieri în Frankfurter Rundschau, el a asigurat că noul program va fi „mai bine conceput” decât precedentul şi acţiu­nea BCE „se va face în cadrul mandatului său, care este de a asigura stabilitatea pre­ţurilor pe termen mediu”.

Reacţia burselor

După informaţiile de presă potrivit cărora BCE pregăteşte împiedicarea depăşirii unui anumit nivel al dobânzilor pentru statele fragile, dobânda la împrumuturi pe zece ani a Spaniei s-a  destins  net şi ieri se apropia de 6% pe piaţa obligaţiunilor. Dobânda pentru Italia a scăzut, dar în proporţii mai mici.

Cotidianul Handelsblatt preciza că Băncii Centrale Europene i se va încredinţa supervizarea marilor bănci europene, dar şi a celor mai mici, şi sublinia că băncile de economii se simt amenin­ţate. Mari sau mici, băncile vor fi toate pe picior de egalitate în cadrul creării unei auto­rităţi unice de supervizare bancare, aprobată la summitul european din iunie. Un transfer la nivel european al supervizării bancare riscă să afecteze cele 423 case de economii germane, prima reţea de bancă în detaliu din ţară, şi există deja reacţii la nivelul guvernului german. Ministrul Justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, declara că „pentru băncile de economii care beneficiază de o încredere puternică şi care au ieşit cu bine din criză nu este nevoie de un control suplimentar”. Iar preşe­din­tele asociaţiei băncilor de eco­nomii, Georg Fahrenschon, afirma că „va fi suficientă o ­supraveghere din partea BCE concentrată pe marile bănci ­europene”.

Dimpotrivă, preşedintele aso­ciaţiei băncilor sectorului privat, Andreas Schmitz, este de părere că „această criză care a atins băncile de economii spaniole a demonstrat că este imposibil de prezis ce instituţii sau grupuri de instituţii ar putea ameninţa stabilitatea sistemului financiar”.

Spre un acord

Reveniţi din vacanţă, liderii UE se concentrează pe salvarea Greciei şi pe ajutarea Italiei şi Spaniei. Va fi o săptămână de discuţii intense privind criza datoriilor de stat, cu numeroase vizite oficiale şi întâlniri între şefii de guvern din zona euro cu  scopul aplanării diver­genţelor. Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, preşe­din­tele Eurogrup, va merge miercuri la Atena pentru a discuta solicitarea Executivului elen de prelungire cu doi ani a termenelor din programul de consolidare fiscală convenit de Grecia cu troika creditorilor externi – UE, FMI şi BCE. Premierul grec, Antonis Samaras, se va întâlni vineri la Berlin cu cancelarul Angela Merkel, apoi sâmbătă la Paris cu preşe­dintele François Hollande.

Merkel şi Hollande au programată o întrevedere joi, la Berlin. Liderii europeni trebuie să ajungă la un acord privind noile măsuri pentru evitarea ieşirii Greciei din zona euro şi de reducere a costurilor de finanţare ale Spaniei şi Italiei. Merkel a sugerat că Germania va susţine planul lui Mario Draghi atât timp cât măsurile vor fi însoţite de condiţii stricte asumate de Roma şi Madrid. Propunerea presupune ca BCE să cumpere obligaţiuni guvernamentale italiene şi spaniole pe piaţa secundară, pentru a coborî randamentele de referinţă şi a genera lichidităţi, în timp ce Mecanismul European de Stabilitate ar achiziţiona titluri direct de la trezoreriile celor două state, la cererea guvernelor şi în condiţii stricte.