Prognoza Guvernului: Criză economică până în 2016

PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ 2013-2016

S-A REDUS PROGNOZA DE CREŞTERE ECONOMICĂ
2013- de la 3,1% la 1,6%,
2014 – de la 3,6% la 2,5%
2015 – de la 3,9% la 2,8%.
sursă: Guvernul României

INFLAŢIA TREBUIE ŢINUTĂ PE LOC
mai 2012: 1,79%
decembrie 2012: 5,65%
martie 2013: 5,25%
sursă: insse.ro, Guvernul României

ANGAJĂRILE RĂMÂN BLOCATE
2013: 1 angajare 7 plecări
+ contracte de performanţă
sursă: Guvernul României

ADERAREA LA ZONA EURO
2012: 2015 – obiectiv ţintă
2013: 2020 – dată posibilă
sursă : guvernul României

Guvernul va transmite Comisiei Europene (CE) un program de convergenţă care nu va mai include, însă, spre deosebire de ultimii ani, o ţintă pentru adoptarea monedei euro, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

„Nu va mai fi o dată fixă, iar programul de convergenţă va include din nou o astfel de ţintă atunci când România va îndeplini criteriile reale”, au arătat sursele.

La începutul anului, premierul Ponta a anunţat că intrarea României în zona euro în 2015 nu mai reprezintă o ţintă credibilă, dar obiectivul nu trebuie abandonat, orizontul pentru finalizarea acestui proces fiind acum în jurul anului 2020.

Aderarea la zona euro: deficit, datorie, inflaţie

Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi Programul de convergenţă 2013-2016, document care estimează principalele date cu care executivul va lucra în 2013, precum şi aşteptările din viitorul mediu la care se va raporta.

Documentul este destinat şi Comisiei Europene.

În Programul de convergenţă 2013, Guvernul nu mai avansează o dată certă de aderare la zona euro, aşa cum făcea până acum, când se angaja la obiectivul 2015 de adoptare a monedei unice.

”Angajamentul de adoptare a monedei euro este menţinut pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergenţă”, se arată în noul Program de convergenţă.

Dintre criteriile de aderare, inflaţia pune cele mai mari probleme autorităţilor române.

Deficitul bugetar a soborât în anul 2012 sub pragul de 3% din PIB, statuat de criteriile Maastricht, situându-se la valoarea de 2,9%. pentru 2013, Guvernul ţinteşte un deficit bugetar de 2,4% din PIB, iar pentru următorii trei ani, de câte 2% din PIB.

În privinţa deficitului structural, Guvernul susţine că acesta va scădea de la 2,4% în 2012, la 1,2% în anul 2013, pentru ca ulterior să se atingă obiectivul de maximum 1% deficit structural – limită impusă statelor aflate în program de asistenţă internaţională, care au adoptat noul Compact fiscal al UE.Şi datoria publică se menţine sub pragul de 60% al criteriilor Maastricht, deşi se află în creştere.

În 2012, datoria publică a fost de 37,8%, iar pentru 2013 se prognozează o datorie de 38,6%.

Criteriul inflaţiei, pentru aderarea la zona euro, se dovedeşte cel mai greu de atins, însă BNR promite continuarea măsurilor pentru atingerea durabilă a unei ţinte staţionare de ţintei de 2,5 % ± 1 punct procentual.”În perioada următoare, inclusiv pe orizontul mediu de timp, provocarea majoră a politicii monetare va continua să o constituie ancorarea solidă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi atingerea durabilă a ţintei de 2,5 la sută ± 1 punct procentual (compatibilă cu definiţia de stabilitate a preţurilor pe termen mediu în economia românească), simultan cu evitarea prejudicierii potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu printr‐o potenţială accentuare a impactului contracţionist anticipat a fi exercitat asupra activităţii economice de alţi factori interni şi externi”, se arată în Programul de convergenţă, la capitolul rezervat BNR.

Programul de convergenţă 2013-2016: Datele pe care-şi face socotelile guvernul (via cursdeguvernare.ro)

Prognozele şi ţintele macroeconomice ale Guvernului s-au înrăutăţit semnificativ în Programul de convergenţă 2013-2016 faţă de ediţia de anul trecut a documentului.

Astfel, în varianta din anul 2012 a Programului de convergenţă, creşterea economică pentru anul 2012 era estimată la 1,7%, în timp ce în varianta 2013 apare o creşetere economică pe anul trecut de 0,7%.

Procentul de 0,7% pentru creşterea economică din anul 2012 a fost anunţat în 4 aprilie 2013, de Institutul Naţional de Statistică. În schimb, marţi, FMI a prezentat pentru România o creştere economică de 0,3% în anul 2012, această valoare folosind, probabil, date neactualizate transmise cu mai mult timp în urmă de autorităţile române.

Faţă de Programul de convergenţă ediţia 2012, documentul din 2013 înrăutăţeşte prognoza de creştere economică de la 3,1% la 1,6%, pentru 2014 – de la 3,6% la 2,5%, iar pentru 2015 – de la 3,9% la 2,8%.

În raportul World Economic Outlook, prezentat marţi de FMI, România figurează cu o prognoză de creştere economică de 1,6% în 2013 şi de numai 2% în 2014.

Politica salarială din sectorul public

Guvernul transmite Comisiei Europene că va menţine în anul 2013 restricţiile de angajare a unei persoane la 7 posturi eliberate în sectorul bugetar, iar în plus va introduce contracte de performanţă în ministere şi în companiile de stat.

În privinţa măsurilor de reducere a cheltuielilor, Guvernul menţionează în Programul de convergenţă 2013-2016, adoptat marţi, ”Introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice si companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat)”.

De asemenea, pentru reducerea persoanlului bugetar, Guvernul spune că menţine în anul 2013 restricţiile la angajare după regula încadărării unui singur salariat nou la 7 posturi eliberate dintr-o instituţie publică.

”În ceea ce priveşte politica privind ocuparea posturilor vacante din instituţii şi autorităţi publice, aceasta se menţine în continuare restrictivă, în sensul că se poate ocupa numai un post din şapte care se vacantează”, se arată în noul Program de convergenţă.

Pentru anul 2013, Guvernul a avut în vedere finanţarea unui număr maxim de posturi în sectorul bugetar de 1.187.000.

De asemenea, se menţine măsura neacordării de tichete de masă, tichete de vacanţă şi tichete cadou la personalul din sectorul bugetar.

Cu toate acestea, pentru anul 2013 este prevăzută o creştere nominală cu 6,3 miliarde de lei a cheltuielilor de personal, faţă de anul 2012, şi cu 14,8 miliarde de lei a totalului cheltuielilor bugetare.

Premierul Victor Ponta şi ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, au declarat recent că Guvernul are în vedere relaxarea restricţiilor de angajare în administraţia locală şi centrală, astfel încât să poată fi încadrată o persoană la un singur post eliberat.

Şeful Bundesbank: Europa ar putea avea nevoie de 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor

Europa ar putea avea nevoie de până la 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor, iar o soluţie pe termen lung va veni doar după ce politicienii vor renunţa să se mai bazeze pe Banca Centrală Europeană (BCE) şi vor implmenta reforme structurale, a declarat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann.

BCE ar putea reduce dobânda de politică monetară, dacă datele macroeconomice susţin o astfel de decizie, a sugerat Weidmann, într-un interviu pentru Wall Street Journal. O diminuare a dobânzii cheie nu ar schimba, însă, evoluţia economică a blocului euro, a afirmat Weidmann