Comisia Europeană a îmbunătățit prognozele de creștere economică pentru România vizând intervalul 2014-2015. Chiar dacă nu va repeta performanțele de anul trecut, în principal din cauza agriculturii și încetinirii exporturilor, economia poate beneficia de o revenire a cererii interne și investițiilor.
Potrivit prognozei economice de primăvară, publicată luni de Executivul de la Bruxelles, economia României ar urma să crească cu 2,5% în acest an şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut. Este o îmbunătățire a opticii analiștilor deoarece anterior, în prognoza prezentată în luna februarie, se estima o creştere de 2,3% pentru acest an, respectiv 2,5% pentru anul următor, faţă de cifrele de 2,1% şi 2,4% înaintate în prognoza din noiembrie. Experții europeni consideră că cererea internă va deveni treptat principalul motor al creşterii economice (anul trecut au fost exporturile şi de recolta agricolă). De asemenea, Comisia anticipează că investiţiile „vor prinde viteză” în acest an, sprijinite de o mai bună absorbţie a fondurilor UE şi de „marile proiecte de infrastructură”. Este o prognoză pe linie cu FMI, deoarece în ultima scrisoare de intenţie transmisă de Guvern se mizează pe un avans al PIB-ului de 2,2-2,5% în acest an.
Creditarea, care a evoluat negativ anul trecut, va continua să fie limitată de procesul de dezintermediere la nivelul gospodăriilor şi băncilor, consideră experţii CE. Exporturile vor continua să crească în 2014 şi 2015 datorită îmbunătăţirii mediului extern, în special în UE, însă contribuţia exportului net la creşterea economică se va reduce semnificativ în 2014 şi va trece pe minus anul viitor, estimează CE. Importurile vor continua să crească o dată cu cererea internă, iar rata de expansiune a importurilor va depăşi anul viitor rata de creştere a exporturilor, potrivit prognozei. CE estimează o inflaţie medie anuală de 2,5% pentru 2014, care ar urma să accelereze la 3,3% anul viitor, pe fondul revenirii cererii interne. Rata de creştere a preţurilor din sectorul energiei se va menţine peste inflaţie în perioada analizată. Creşterea economică din acest an ar putea fi limitată de efectele unei eventuale accelerări a dezintermedierii la nivelul gospodăriilor şi instituţiilor financiare, precum şi de efectul de bază al recoltei agricole record din 2013 şi evoluţiei solide a industriei anul trecut. Pe de altă parte, creşterea economică ar putea depăşi aşteptările în cazul unor investiţii mai ridicate, sprijinite de o absorbţie peste estimări de fonduri europene. În privinţa şomajului, CE anticipează o scădere uşoară a ratei în acest an şi în 2015, la 7,2%, respectiv 7,1%, faţă de 7,3% în 2013. Potrivit INS, rata șomajului ajustată sezonier a fost în martie 2014 de 7,2%, un nivel similar cu cel înregistrat în februarie, dar şi cu cel raportat în aceeaşi lună din 2013. Numărul șomerilor a fost de 724.000 persoane, în creștere cu 3.000 față de februarie și cu 6.000 mai mulți ca în martie 2013.
Comparații cu vecinii
Economia locală nu va mai fi performera regiunii cum s-a întâmplat în 2013. PIB-ul Poloniei este estimat să urce cu 3,2% în acest an și 3,4% în 2015, după o creștere de 1,6% anul trecut. Deși ne mândrim cu exporturile noastre, acestea rămân cele mai firave din regiune (doar 40% din PIB, raportat la 46% în cazul Poloniei, 78% Cehia, 94% Ungaria și 66% Bulgaria). Cu exporturi ceva mai mari, poate că obsesia națională legată de curs s-ar mai diminua. România stă relativ bine la capitolul datorie publică (39,9% din PIB, cu perspectiva de a urca la 40% în 2015, conform experților CE), dar mult sub Bulgaria (23,1% din PIB în 2014, iar în 2015 va ajunge la 22,7%!). Să nu uităm că în 2010 datoria publică era încă de 30% din PIB. Destul de repede, serviciul datoriei (cheltuielile cu dobânzile și rambursarea principalului) ne va apăsa greu pe umeri dacă se merge în același ritm.
