Curtea de Conturi propune Guvernului să schimbe modul în care statul se va implica în programul „Banca pentru Locuinţe“.
În urma auditului derulat de Curtea de Conturi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, autoritate ce alocă banii pentru prima de stat, s-a constatat că subvenţiile de 800 milioane de lei, care ar fi trebuit să fie utilizate pentru construcţia şi renovarea locuinţelor, s-au transformat în bonusuri de 25% dobândă pentru copii şi persoane vârstnice, adică categoriile de vârstă care nu se încadrează în astfel de scheme de economisire-creditare. Astfel, statul plăteşte clienţilor băncilor de locuinţe o primă de 25% din suma economisită pe an, limitat la un depozit de 1.000 de euro. Adică prima de stat nu poate depăşi echivalentul în lei a 250 de euro anual. La această primă se adaugă bonificaţia primită de la bancă.
Legislaţia prevede că fiecare cetăţean român şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ.
Curtea de Conturi susţine într-un raport că deponenţii la băncile pentru locuinţe aduceau mai multe CNP-uri, inclusiv ale copiilor şi persoanelor în vârstă, împărţind sumele în depozite de 1.000 de euro pentru a obţine prima de la stat. Reprezentanţii instituţiei susţin că cele două bănci au solicitat în mod nelegal subvenţia reprezentând primă de la stat calculată în procent de 25% inclusiv asupra comisionului de deschidere, “care reprezintă în fapt un cost al clientului ce este suportat de acesta imediat după încheierea contractului de economisire-creditare din primele depuneri în contul bancar”.
Ce spun băncile
„Băncile pentru Locuinţe (Sistemul Bauspar) reprezintă o instituţie europeană de tradiţie de peste 100 de ani. Sistemul Bauspar din România, introdus în anul 2002, urmăreşte întocmai filosofia şi practica Sistemului Bauspar european de a stimula atât economisirea, cât şi creditarea persoanelor fizice pentru case mai bune, mai sigure, mai sănătoase pentru cei care le locuiesc. Prin urmare, legislaţia naţională care reglementează acest sistem este în perfectă armonie cu legislaţia şi practica europeană. Băncile de Locuinţe din România au respectat întocmai această legislaţie naţională, astfel încât avem convingerea că toate aspectele ridicate de echipele de auditori externi ai Curţii de Conturi urmează a fi clarificate, în beneficiul final al consumatorilor. Gospodăriile din România (familii cu copii, tineri, ori seniori) au nevoie reală de acest sistem, având în vedere situaţia precară a locuinţelor din România şi care sunt cele mai proaste din Uniunea Europeană, situaţie documentată şi în ultimul Raport Eurostat care punctează fără echivoc condiţiile deplorabile de locuit din România”, susţin, într-un comunicat de presă, reprezentanţii BCR Banca pentru Locuinţe.
Conform unui sondaj intern al băncii, realizat de IRSOP, 80% din cei care şi-au retras banii de la bancă după 5 ani şi nu au solicitat un credit, au utilizat sumele respective pentru îmbunătăţirea spaţiilor locative.
„Raiffeisen Banca pentru Locuinţe a respectat integral prevederile legale. După cum s-a comunicat şi reprezentanţilor Curţii de Conturi, băncile pentru locuinţe îşi desfăşoară activitatea conform legii în vigoare în România. Suntem convinşi că explicaţiile detaliate pe care le-am furnizat vor clarifica toate aspectele, în interesul românilor care au nevoie să-şi îmbunătăţească locuinţele. Modificări ale legii, conform recomandărilor Curţii de Conturi, vor fi aplicate atunci când vor fi adoptate”, precizează şi reprezentanţii Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.
Iar, Andreas J. Zehnder, preşedinte al International Union for Housing Finance, arăta recent, la forumul bancar român pe tema sistemului bauspar că: „Practica standard este să nu existe criterii de eligibilitate pentru bonusul la economii pentru locuințe. Principiul de bază al unui bauspar – un contract bauspar leagă etapa de economisire cu dreptul de a primi un credit pentru locuințe. În acest context, este important de amintit că acest drept înseamnă că acel client este îndreptățit să facă împrumutul, însă nu este obligat”.
În prezent, cele două bănci implicate în raport se află în proces de conciliere-contestare a auditului la băncile de locuinţe şi, în funcţie de rezultat, vor decide dacă se vor adresa sau nu instanţei.
