Premierul Victor Ponta crede că semnarea unui nou acord cu FMI, după expirarea prezentei înţelegeri în martie 2013, va reprezenta un certificat de sănătate prin care România se va putea împrumuta mai ieftin.
României nu i-ar strica să continue să aibă un anume tip de acord preventiv cu instituţiile financiare internaţionale, putând să-l folosească drept un „certificat de sănătate” pe care să-l prezinte pieţelor pentru a obţine finanţare, a declarat la finele săptămânii trecute premierul Victor Ponta într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg. Actualul acord încheiat în 2011 cu FMI şi UE – al doilea de la începutul crizei – expiră în martie 2013 şi are o valoare de 5 miliarde de euro. În perioada 2004-2006, România a mai avut un acord preventiv cu FMI care însă nu a fost finalizat.
Din actualul acord preventiv, România nu a tras până în prezent bani însă poate apela la această rezervă dacă situaţia de pe pieţele financiare internaţionale se deteriorează. În ultimul an asigurarea de risc de neplată a României, respectiv CDS, a crescut cu 87%, până la nivelul de 449 puncte.
În septembrie 2010, referindu-se la posibilitatea semnării unui acord, Victor Ponta afirma că acesta ar trebui să includă posibilitatea impozitării progresive şi reducerea TVA la nivelul anterior, de 19%, de la actuala cotă de 24%.
BNR, împotriva unui nou acord
În luna februarie a acestui an, înainte de acutizarea situaţiei politice din Grecia şi a celei a băncilor spaniole, premierul Mugur Isărescu se declara împotriva semnării unui nou acord cu Fondul. Semnarea unei noi înţelegeri chiar şi de tip preventiv ar afecta imaginea României pe pieţe, argumenta guvernatorul. „Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, afirma Mugur Isărescu în februarie.
Consilierul lui Isărescu, respectiv Adrian Vasilescu, nu a putut fi ieri contactat telefonic pentru a preciza dacă BNR îşi menţine rezerva faţă de un nou acord. Analistul economic Aurelian Dochia, fost economist-şef al unei importante bănci din România crede că este bine ca România să semneze un nou acord. „În condiţii normale ar putea să nu fie semnat, dar nu şi acum ca urmare a situaţiei dificile a statelor UE. Nu strică o ancoră de genul acesta”, afirmă economistul. Pieţele financiare vor continua să fie dificile inclusiv anul viitor, când va expira actualul acord iar situaţia nu se va calma prea curând, afirmă el. Viitorul acord ar putea prelua şi continua un laitmotiv al actualei înţelegeri, respectiv situaţia privatizărilor firmelor de stat cu pierderi. Apetitul pentru privatizare a actualului Guvern nu e mare, iar acum va fi şi mai scăzut, spune Dochia.
„Privatizarea este însă singura soluţie pentru companiile de stat ce aduc pierderi”, afirmă el. Acordurile cu FMI au şi o parte bună dar şi o alta proastă. Pe de o parte, în situaţia în care mai toate guvernele României de până acum au riscat derapaje de la politicile echilibrate bugetare şi fiscale, acordul aduce o notă de disciplină de dorit. Pe de altă parte, însă FMI exercită presiuni pentru limitarea cheltuielilor salariale ale Guvernului, facilităţilor acordate agenţilor economici şi pentru privatizarea companiilor de stat. Aceasta cu riscul trecerii în pripă în proprietate privată a acestora, în absenţa unor strategii care să ducă la dezvoltarea ulterioară a lor. Spre exemplu, analişti în industria aeronautică afirmă că privatizarea Tarom, cerută de FMI, dacă ar fi făcută acum, nu ar putea decât să eşueze date fiind datoriile mari ale companiei aeriene.
Noul acord va prelua ţintele neîndeplinite
Dacă la capitolul indicatori macroeconomici România stă bine, inflaţia, deficitul bugetar fiind în parametrii conveniţi cu FMI, alte ţinte convenite cu Fondul nu au fost îndeplinite.Ţintele neatinse se referă la privatizări, la micşorarea arieratelor şi la reforma sectorului sanitar, precum şi la introducerea managementului privat la companiile de stat.
