» In cazul pensiei facultative, decizia de investire iti apartine in totalitate.
» Putin peste 18.000 de romani si-au deschis conturi la cele sapte fonduri.
Papagalul meu parca a innebunit. Cum vrand-nevrand se uita mai toata ziua la stiri, i-a intrat in vocabular o noua sintagma. De cate ori aude cuvantul pensie, repeta ca disperatul: Pilonul II, Pilonul II. Statistici despre pilonul doi, stiri despre pilonul doi, reclame cu produse pentru pilonul doi. Mai am un pic si il fac consultant…
Dar nu despre papagal voiam sa scriu. Ai auzit, draga cititorule, deseori in utimele saptamani de tot felul de pilonii. De pilonul doi – adica pensiile obligatorii administrate privat – auzi cel mai des in ultima vreme, asa ca nu insist acum. De pilonul unu – adica pensia publica de la stat – stii deja si nu auzi decat in asociere cu: deficit, indexare, lipsuri, saracie. Iti vine rapid sa spui: "Mai bine nu ma mai gandesc!".
De al treilea pilon, pensiile facultative, se aude mai putin, si aici vreau eu, cum se zice pe romaneste, sa bat saua. O diferenta esentiala fata de primele doua este ca la al treilea controlezi in totalitate alegerea. In cazul pensiei publice, statul decide cat trage deoparte din castigul tau lunar si ce face cu banii. In cazul celei obligatorii, recent intrata in ring, mai ai un cuvant de spus: poti alege un fond din cele 18, – unul, nu mai multe – dar nu poti hotari cat din venit pui deoparte (statul a decis pentru tine 2% acum, 6% peste opt ani) si nici daca vrei sa-ti asumi un risc mai mare la tinerete. Constranse de sistem, toate fondurile isi propun sa investeasca mai mult de jumatate din bani in titluri de stat, ceea ce face ca nivelul de risc sa fie comparabil iar randamentele destul de cuminti. Daca vrei, la tinerete, sa iti asumi un risc mai mare cu pilonul doi las-o balta! Dar, poate e bine si-asa, daca te impaci cu gandul ca, pe ocolite, statul vegheaza sa nu risti prea mult cu gandul la randamente mai obraznice.
Pentru stabilitate, e bine sa pui la socoteala si al treilea picior de sub masa: pensia facultativa, unde ceea ce conteaza sunt informatia, inspiratia si priceperea. Primele doua sunt ale tale; a treia e rezervata administratorului de fond. Numai ca, nascut caznit pe la mijlocul anului, pilonul trei merge inca de-a busilea. Judecand dupa ultimele statistici, putin peste 18.000 de romani si-au deschis conturi la cele sapte fonduri care au indraznit sa sparga gheata. Valoarea activelor nete e anemica, abia depaseste 2,5 milioane lei, dar daca ritmul saptamanal de aderare se mentine, e posibil ca activele sa treaca de milionul de euro inainte de inceputul lunii cadourilor. Lucrul care ma dezamageste insa cel mai tare este conservatorismul plasamentelor. Datele publicate de arbitrul pietei pensiilor (CSSPP) arata ca administratorii celor sapte fonduri au preferat titlurile de stat (14%) si depozitele (86%), ceea ce nu promite, cel putin pentru inceput, randamente prea generoase. Cine stie, poate asteapta toti listarea Transgaz ca sa-si faca mana si pentru investitii ceva mai indraznete. z
