Concentrarea ridicată a sistemului bancar în mâna câtorva bănci şi ponderea ridicată a celor greceşti, proporţia mare a exporturilor comunitare în total, investiţiile străine în scădere şi datoria publică importantă pe termen scurt sunt pietrele de moară ce atârnă de gâtul economiei româneşti.
România va avea în acest an o creştere economică de numai 1,2% a PIB, de peste două ori mai mică decât cea de 2,5% înregistrată anul trecut, prognozează specialiştii Băncii Mondiale, în raportul „Previziuni economice globale – managementul creşterii într-un mediu volatil”, dat publicităţii ieri.
Pentru anul viitor, creşterea economică prognozată este de 2,8%, însă nu se ştie cât de credibile pot fi astfel de estimări, în condiţiile în care instituţiile mondiale au ajustat în minus, în mod repetat şi în decursul a nici un an, prognoze economice făcute de ele.
Slăbiciunile economiei
Creşterea modestă este pusă de Banca Mondială atât pe seama unor factori interni, cât şi externi.
După ce în lunile trecute ţări precum România, Bulgaria sau Serbia au avut creşteri importante ale producţiei industriale, similare cu cele ale ţărilor din regiune, tendinţa de creştere s-a micşorat, în urma dificultăţilor economice înregistrate de Europa de Vest ce au dus la micşorarea cererii din partea acestora. Spre deosebire de multe alte ţări, România are o dependenţă accentuată de piaţa UE. Orice regres pe aceasta reprezintă o lovitură pentru exporturile noastre.
La capitolul finanţe publice, o notă proastă pentru România este ponderea mare a datoriei pe termen scurt în totalul rezervelor valutare, respectiv peste 40%. „Nivelurile înalte ale datoriei pe termen scurt fac ţările vulnerabile la un eventual îngheţ al circulaţiei capitalurilor internaţionale”, afirmă BM. România stă cel mai prost în Europa, cu excepţia Albaniei şi Macedoniei.
Concentrarea sistemului bancar în mâna câtorva bănci mari este un alt factor de risc ce ne face vulnerabili în ipoteza scăderii ratingurilor instituţiilor de credit de către agenţiile de profil. Din acest punct de vedere, primele cinci bănci din România deţin 60% din sistemul bancar. Ocupăm poziţia 9 într-un clasament al ţărilor emergente, fiind depăşiţi în Europa doar de Turcia. Perioada de acoperire a importurilor din rezervele valutare a scăzut cu începere din 2010, până la momentul ultimelor date disponibile, cu 10%, mai arată Banca Mondială.
Recolta agricolă ar putea fi mai proastă în acest an faţă de anul trecut, iar investiţiile străine directe sunt în scădere, aceştia fiind alţi factori ce ar trebui să îngrijoreze, afirmă BM.
În plus, sistemul bancar are o dependenţă destul de ridicată faţă de băncile elene. Potrivit raportului, activele băncilor elene din România reprezintă 10% din PIB, în condiţiile în care totalul activelor bancare este de 50% din PIB.
„Ţările în curs de dezvoltare ar trebui să se concentreze asupra reformelor de creştere a productivităţii şi investiţii în infrastructură, în loc să reacţioneze la schimbările care apar zilnic în mediul internaţional”, spune Hans Timmer, director al grupului privind perspectivele de dezvoltare al BM.
