O pia]` cu un poten]ial imens pentru firmele rom~ne[ti, dar pentru recucerirea c`reia regulile sunt cu totul altele dec~t
Rom~nia sau
spa]iul comunitar. Este vorba de Federa]ia Rus` [i de celelalte foste republici sovietice. Mul]i au pierdut bani [i au renun]at. Al]ii au pierdut bani, dar se
c`p`]~neaz` s` investeasc`
aceast` zon` pentru c`, spun ei, merit` s` lup]i c~nd miza este at~t de mare.
çn urm` cu c~]iva ani, Asocia]ia Na]ional` a Exportatorilor [i Importatorilor din Rom~nia (ANEIR) [i punea mari speran]e
deschiderea unui birou de promovare la Moscova.
Lucru care s-a [i
t~mplat,
s` dup` un an [i jum`tate au fost trase obloanele. “Am
chis biroul [i am renun]at la idee, pentru c`
toat` perioada de func]ionare nu s-a
cheiat nici un contract”, spune secretarul general al ANEIR, Mihai Ionescu. El se pl~nge de faptul c` pe pia]a ruseasc` este “o concuren]` teribil`”, iar oamenii de afaceri din aceast` ]ar` nu fac niciodat` pl`]i
avans, ci merg pe principiul “pa realiza]ii”, adic` se achit` pe m`sur` ce se vinde marfa. çn aceste condi]ii, firmele rom~ne[ti nu au for]a financiar` de a sus]ine o astfel de afacere.
Textili[tii asediaz` Moscova
ßi totu[i, experien]a ANEIR nu i-a descurajat pe al]ii, ci dimpotriv`. Cinci mari firme rom~ne[ti, membre ale Federa]iei Patronale din Industria U[oar` (FEPAIUS), se preg`tesc s` deschid` o reprezentan]` la Moscova.
çn acest sens, Guvernul Rom~niei a alocat suma de 40.000 de euro, care s` acopere jum`tate din cheltuielile de deschidere, de
chiriere a spa]iului [i de minim` dotare cu mobilier. Pre[edintele FEPAIUS, Maria Grapini, spune c` nu este deloc speriat` de experien]a ANEIR. “Acolo a fost vorba de un caz nefericit. Persoana desemnat` cu reprezentarea a deturnat toate contractele c`tre firma sa proprie”, ne-a declarat ea.
ßi Maria Grapini recunoa[te
s` c` este vorba de o pia]` cu reguli dure. Bun`oar`, firma rom~neasc` Seroussi [i-a deschis pe cont propriu o reprezentan]` la Moscova [i v~nz`rile au
ceput s` mearg` bine abia dup` un an [i jum`tate. ßi alte firme din industria u[oar`, cum ar fi Omnitex Timi[oara sau Siltex Br`ila, au reu[it s` ob]in` contracte
Federa]ia Rus`.
Cum s` fii ]epuit
de ucraineni
[i s` perseverezi
Al]i oameni de afaceri rom~ni au avut experien]e nefericite
]`rile din spa]iul ex-sovietic [i, cu toate acestea, nu s-au dat b`tu]i. Omul de afaceri b`im`rean Dumitru Matei, pre[edintele companiei Ramira, a
ceput
1998 afacerile
Ucraina, prin asocierea cu un om de afaceri local.
“A fost ceasul r`u. Dup` patru ani, constat~nd c` am pierdut o gr`mad` de bani, m-am retras din asociere [i am cump`rat alt` baz` de produc]ie”, spune Matei. El se declar`
s` hot`r~t s` continue afacerile
Ucraina, iar
momentul de fa]` investe[te
modernizarea unei fabrici de ]evi preizolate pentru termoficare la Ivanofrankisk.
Aceasta cu toate c`, dup` cum spune el, probleme sunt
continuare, mai ales la vam`. Pe de alt` parte, “la ei mai mult de jum`tate de an e s`rb`toare”, concluzioneaz` cu umor omul de afaceri. Poate de aceea Maria Grapini ne m`rturise[te c` [i ea a inten]ionat
urm` cu c~]iva ani s` cumpere o fabric` de textile
Ucraina, dar a renun]at, deoarece mediul de afaceri i s-a p`rut “un pic nesigur”.
Rompetrol [i Petrom,
Georgia [i Kazahstan
Cele mai mari companii petroliere rom~ne[ti, Petrom [i Rompetrol, au investit [i ele
spa]iul ex-sovietic,
Kazahstan, respectiv Georgia. Rompetrol Georgia, companie de]inut` de Grupul Rompetrol, a
chiriat ini]ial o re]ea de 15 benzin`rii de la un partener local.
Cele 15 sta]ii de distribu]ie, dintre care nou` sunt situate
Tbilisi, opereaz` sub marca Rompetrol, compania mai av~nd [i un depozit.
Una peste alta, afacerile derulate de companiile rom~ne[ti
]`rile din fosta URSS sunt extrem de timide, dup` cum recunoa[te [i pre[edintele Camerei de Comer] Rom~no-Ruse, Mihai Macsim. “Noi nu avem bani s` cump`r`m
treprinderile rom~ne[ti, ce s` mai vorbim de investi]ii
str`in`tate. Pentru penetrarea pie]ei ruse[ti, ar trebui
fiin]at` o reprezentan]` cu un capital de 15-20 milioane euro”, a precizat Macsim.
