Faptul ca, de la inceputul anului, toate masurile de politica fiscala s-au limitat la a identifica noi elemente de largire a bazei de impozitare si taxare, fara a se pomeni nimic despre masuri de dezvoltare economica, si-a aratat efectele nefaste in indicatorii macroeconomici. „Romania experimenteaza o politica fiscala si bugetara originala, ceea ce induce in mediul de afaceri un maximum de incertitudine, este de parere Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. Are in vedere aceasta politica fiscala si dezvoltarea economica a Romaniei – sau doar simpla colectare de bani? Pentru ca in acest an, practic luna de luna, a fost anuntata introducerea unui nou impozit sau s-a emis ideea unei viitoare noi impozitari”.
Efectul acestei confuzii nu s-a lasat asteptat: s-a incetinit ritmul de crestere a activitatii industriale, s-a redus constant numarul de locuri de munca in domenii caracterizate de capacitatea producerii de valoare adaugata, a crescut pana la nivelul de mare ingrijorare deficitul de cont curent – majorare cauzata in mod semnificativ tot de pierderea continua a capacitatii de productie.
Degringolada alunga investitorii
Aceste efecte negative urmeaza a fi resimtite intr-o reducere suplimentara a capacitatii economiei romanesti de a acoperi cererea interna in crestere, stimularea si mai puternica a importurilor si cresterea pana la un nivel nesustenabil a deficitului de cont curent. „Daca introducerea cotei unice de 16% pe profit si pe venituri a fost gandita ca fiind suficienta pentru o politica de dezvoltare economica, atunci unde sunt investitorii straini? De ce nu vin acestia? Pentru ca restul este intr-o continua confuzie”, a afirmat Florin Pogonaru, presedintele AOAR.
AOAR considera ca politica dusa in prezent de Ministerul de Finante nu da nici o incredere mediului de afaceri ca Romania va putea sa se prezinte pana in anul 2007 cu o economie competitiva, capabila sa fie un partener egal cu celelalte tari la nivelul UE, o data ce mediul de afaceri nu este in pozitia de a cunoaste nivelul taxelor si impozitelor nici macar pentru anul 2006, cu nici patru luni inainte.
Si totusi, PIB-ul va creste anual cu 6%
Analistii economici nu contesta ca vom avea nevoie de mai multi bani la buget. Dar cati, pentru ca zilnic se anunta noi cifre. Conform Comisiei de Prognoza, PIB-ul va fi de circa 320 mii de miliarde in 2006 si 360 mii miliarde in 2007, fata de circa 238 mii miliarde in 2005; adica ne bazam pe cresteri de circa 6% de la un an la altul. Deci, plusul de 3% anuntat de premierul Tariceanu ca fiind necesar a se realiza, in loc de cresterea TVA, ar fi asigurat din cresterea economica. In plus, la acelasi nivel al taxelor si impozitelor, bugetul, mentinandu-si procentul de circa 30% si asigurandu-se o colectare buna, va primi anual circa 6% in plus. O ajunge? Nu se stie!
Guvernul mai trebuie sa ia in calcul contributia la bugetul comunitar al UE, de circa 0,8-1 miliard de euro, incepand cu anul aderarii, si mai trebuie asigurati banii necesari cofinantarii proiectelor aprobate a fi finantate din bugetul UE: circa 1-1,3 miliarde euro pe an, in varianta unui scenariu optimist de absorbtie a fondurilor prevazute – de 2-4 miliarde euro/an – in proportie de 100%. Ca urmare, ar trebui asigurate resurse suplimentare de circa 2 miliarde euro/an (adica 2% din bugetul prognozat, de circa 96 miliarde euro/an pentru 2007).
Insa, pentru recuperarea decalajelor economice si a nivelului de trai ce desparte Romania de tarile membre UE este necesar sa fie stimulata dezvoltarea economica, sensibila la existenta unor conditii de infrastructura ce trebuie asigurate prin investitii publice. Deci, cei 10% din PIB alocati la nivelul anului 2005 ar trebui sa creasca la circa 25% pe an, dupa cum sustin analistii economici. In caz contrar, dezvoltarea economica se va bloca.
Avem nevoie in plus de 30.000 miliarde lei/an
In concluzie, in cazul mentinerii unei politici a deficitului bugetar de 0,5-1%, ar trebui asigurate resurse suplimentare de circa 24.000-30.000 miliarde lei pe an.
Colectarea eficienta a impozitelor si taxelor actuale cu inchiderea oricaror posibilitati de abuz, readucerea la lumina a microintreprinderilor, a economiei gri, concomitent cu plafonarea nivelului contributiilor CAS pentru salariile mari, asa cum se practica in toata Europa, a aratat Gabriel Binis, avocat specializat pe probleme fiscale, ar rezolva problema. Numai ultimele doua masuri ar genera 20.000 de miliarde lei.
„Ne-am descurcat si cu o rezerva mai mica de 2 miliarde euro”
In plus, BNR sustine ca Romania are mai multi bani decat poate consuma. Insa consumul este descurajat, chiar si cel destinat lucrarilor publice in infrastructura, in conditiile in care rezervele valutare au crescut la peste 17 miliarde euro. „Am pornit de la mai putin de 2 miliarde de euro si ne-am descurcat, a spus Constantin Vostina, vicepresedinte AOAR. Oare nu am putea folosi macar 4-5 miliarde de euro din rezerva valutara pentru dezvoltarea economica a tarii? Deocamdata, aceasta este doar o intrebare pe care o pun, dar ne vom gandi mai serios la aceasta posibilitate. Macar pentru reconstructia si modernizarea infrastructurii, fara de care nu se poate vorbi de crestere economica. Mai ales daca ne uitam cum ravagiile produse de inundatii au fracturat practic legaturile economice din tara”.
